Potrivit explicațiilor oferite de cercetători, când triclosanul intră în tractul gastrointestinal, afectează microflora intestinală în așa fel încât unii microbi încep să aibă un efect nociv, contribuind la procesele inflamatorii. Acest lucru se datorează faptului că bacteriile secretă enzime, cum ar fi beta-glucuronidaze, care, atunci când interacționează cu triclosan, devin patogene pentru intestine.

Oamenii de știință au dezvoltat un compus care blochează ciclul metabolic care implică triclosanul. Experimentele pe șoareci au arătat că inhibitorul previne afectarea colonului și dezvoltarea colitei, o boală inflamatorie a tractului gastrointestinal. Rezultatele vor ajuta la găsirea de noi tratamente pentru aceste tulburări, care devin din ce în ce mai frecvente în rândul populației.

Anterior, triclosanul a fost folosit în săpunurile antibacteriene, dar, din dispoziția Food and Drug Administration (FDA, Agenția federală americană a alimentelor și medicamentelor), în 2016 compusul a fost interzis spre utilizare ca dezinfectant, din cauza îngrijorărilor că promovează apariția bacteriilor rezistente.

Citește și Ţara în care un doctor sau un inginer câştigă 40 dolari pe lună

Citește și Covid-19. Banala PASTĂ de dinți! Descoperire NEAȘTEPTATĂ

Cu toate acestea, triclosanul încă mai figurează printre elementele componente ale unor produse cosmetice, îmbrăcăminte și paste de dinți. Având în vedere că această substanță este ușor absorbită în tractul gastrointestinal, oamenii de știință încearcă să descopere mecanismele efectului său potențial asupra organismului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.