"În ceea ce mă priveşte pe mine problema cea mare, elefantul cel mare din cameră, cel puţin în economiile vestice, nu este recesiunea, ci este datoria uriaşă la care s-a ajuns, datorie publică şi privată cumulate. De ce spun asta? Conform ultimelor prognoze, niciun stat din Uniunea Europeană nu va intra în recesiune în acest an. Nici măcar Germania despre care iniţial se credea că va intra în recesiune. Cu atât mai puţin România nu va intra în recesiune, pentru că ştim creşterea este estimată undeva între 2 şi 3% în acest an. Pe de altă parte însă, datoriile la care s-a ajuns, cel puţin în Vest, sunt uriaşe. La noi se vorbeşte mai puţin şi din cauză că datoria publică la noi încă nu a ajuns la 50%, dar dacă la datoria publică adăugăm şi datoria privată depăşeşte bine 100% din PIB, cele două datorii cumulate", a declarat Valentin Lazea, la conferinţa "Economia şi inflaţia", din ciclul "România încotro?", eveniment organizat de Oxygen Events.

El a menţionat că este un punct de vedere personal.

Totodată, Lazea a subliniat că începând cu criza din 2008 - 2009 s-a trecut la creşterea datoriei. Astfel, acesta a urcat de la 195% din PIB-ul global în 2007 la 256% din PIB-ul global în 2020, iar procesul a avut loc prin tipărirea de bani.

Oficialul BNR a explicat că există teoretic patru modalităţi de reducere a datoriei: războiul, ştergerea datoriilor, inflaţia şi represiunea financiară, iar din 2009 - 2010 cea mai utilizată metodă a fost represiunea financiară. El a adăugat că utilizarea de dobânzi real negative îi penalizează pe deponenţii la bănci. 

Citește și Cristian Popa (BNR) atrage atenţia asupra cursului de schimb

"Situaţia este că atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie şi de societate în general ca o evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent, deficit extern atât de mare, bineînţeles că nu e neapărat de lăudat această evoluţie, ea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contribuie la perpetuarea ei, să spunem. De aceea eu spun, în nume personal, că trebuie atenţie, că trebuie să ştim, cursul nu este fix, că prea multă depreciere strică, dar s-ar putea şi prea multă apreciere să strice, mai ales când fundamentele spun altceva. Eu vin din mediul privat - sunt fost manager de active -, ştiu că este un preţ corect, nu pot autorităţile să-ţi spună, însă trebuie să te întrebi cât de sustenabilă este aprecierea cursului când deficitul de cont curent este atât de mare. 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile, de fluxuri non-generatoare de datorii. Diferenţa sunt aceste fluxuri, aceste flow-uri de portofoliu, generatoare de datorie, hot money. Li se mai spune hot money. De ce ....

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News