Potrivit ministrului, temele abordate au vizat dezvoltarea capacităților de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale și tehnologie, în contextul consolidării parteneriatului energetic româno-american.

Proiecte-cheie discutate: Cernavodă, SMR și gazele din Marea Neagră

„Am discutat aplicat și direct, la cel mai înalt nivel al administrației de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităților de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale și tehnologie în România. Finanțarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră și construcția coridorului LNG, care să alimenteze țările din Europa Centrală și de Sud-Est cu gaze naturale la un preț bun”, a scris Bogdan Ivan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Discuțiile vin în continuarea întâlnirilor pe care ministrul român le-a avut recent cu Chris Wright, secretarul american pentru Energie, în marja Forumul P-TEC de la Atena, dedicat cooperării economice transatlantice.

Parteneriat energetic româno-american consolidat

Oficialul român a subliniat că România a ajuns la un nivel avansat de implementare în cooperarea cu Statele Unite, trecând de la simple discuții strategice la proiecte concrete.

„Suntem deja la nivel de proiecte concrete și am câștigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide și cifre clare. Scopul meu este să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiții clare și tehnologie de vârf în România. Și știu să fac asta, aplicat și concret. La cel mai înalt nivel. Direct și pragmatic”, a declarat Bogdan Ivan.

Citește și: De la CANDU la SMR: industria nucleară românească își extinde parteneriatele internaționale

Colaborarea româno-americană în domeniul energiei include deja proiecte de referință, precum:

• finalizarea Unității 3 și 4 de la Cernavodă, prin parteneriatul cu US Exim Bank și AECOM;

• implementarea tehnologiei Small Modular Reactors (SMR) la Doicești, în parteneriat cu NuScale Power;

• exploatarea resurselor de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, în Marea Neagră;

• și dezvoltarea coridorului LNG regional, care ar putea transforma România într-un hub de tranzit energetic pentru Europa Centrală și de Sud-Est.

Energia nucleară, prioritate strategică

Proiectele nucleare românești – atât cele de la Cernavodă, cât și noile SMR – sunt susținute financiar și tehnologic de Statele Unite și se înscriu în obiectivul global de triplare a capacităților nucleare până în 2050, asumat recent la nivel internațional, inclusiv de ROMATOM.

Pentru România, aceste investiții înseamnă nu doar consolidarea independenței energetice, ci și reducerea emisiilor de carbon și atragerea de tehnologie de ultimă generație în sectorul energetic.

Miza regională: hub energetic pentru Europa de Sud-Est

Proiectul coridorului de LNG (gaz natural lichefiat) urmărește conectarea terminalelor din Grecia și Turcia cu infrastructura românească de transport și depozitare, permițând aprovizionarea țărilor din regiune la prețuri competitive și reducerea dependenței de gazul rusesc.

„România este pregătită să devină un pilon de stabilitate energetică regională, cu proiecte care îmbină pragmatismul economic și responsabilitatea fiscală”, a spus ministrul Energiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.