Cum atacă Rusia infrastructura critică a Europei

Matei Ion |
Data publicării:
Hackeri ruși / Foto: DCBusiness
Hackeri ruși / Foto: DCBusiness

Un incident aparent banal petrecut în vestul Norvegiei a scos la iveală amploarea unui război economic și energetic purtat în tăcere pe teritoriul Europei. În aprilie 2025, un baraj hidroelectric a fost preluat de la distanță, iar milioane de metri cubi de apă au fost eliberați controlat timp de mai multe ore. Abia ulterior serviciile de informații au confirmat legături directe cu Moscova. Mesajul nu a fost distrugerea, ci demonstrația de forță: Europa este vulnerabilă.

Atacuri tăcute asupra infrastructurii-cheie

Potrivit informațiilor confirmate ulterior de serviciile de informații din Norvegia, incidentul de la barajul din Bremanger a fost un act deliberat, atribuit unor actori conectați la Rusia. Episodul face parte dintr-un tipar mai larg de operațiuni care vizează infrastructura critică europeană: energie, transport, comunicații și materii prime strategice.

În 2024, European Union Agency for Cybersecurity a raportat peste 11.000 de incidente cibernetice grave la nivelul Uniunii Europene, aproape 20% dintre ele vizând sisteme industriale de control. Printre victime s-au numărat operatori de turbine eoliene, rețele electrice și porturi strategice implicate în importul de LNG.

Citește și: BNR - Riscul cibernetic devine risc sistemic pentru România. Care este cea mai slabă verigă?

Energie, cabluri submarine și „flota din umbră”

Sabotajul nu se limitează la spațiul digital. Conducte de gaze, cabluri de date submarine și rute maritime sensibile au devenit ținte recurente. Ruptura conductei Baltic Connector și avarierea unui cablu de date între statele baltice au prezentat semnături similare, deja cunoscute de serviciile europene.

În paralel, așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei – sute de tancuri vechi, neasigurate – continuă să transporte petrol, ocolind sancțiunile occidentale și oferind acoperire pentru incidente „accidentale” în apropierea infrastructurii submarine care transportă aproximativ 70% din traficul de internet al Europei.

Presiune economică și război informațional

Pe uscat, presiunea ia forma exproprierilor și a blocajelor economice. Companii occidentale au fost forțate să-și vândă activele din Rusia la prețuri puternic reduse, în timp ce altele au rămas captive într-un sistem care a transferat zeci de miliarde de dolari către bugetul de război al Kremlinului.

În paralel, războiul informațional devine tot mai sofisticat. Rețele de site-uri false, scurgeri selective de documente reale, studii de impact manipulate și proteste locale bine finanțate sunt folosite pentru a bloca proiecte strategice europene, de la terminale LNG până la exploatări de minerale critice necesare pentru tranziția energetică și industria de apărare.

Europa, prinsă între reguli vechi și un război nou

Serviciile de securitate occidentale avertizează că aceste tactici nu sunt întâmplătoare și nici izolate. Ele urmăresc încetinirea desprinderii Europei de energia rusească și de materiile prime controlate indirect de Moscova sau Beijing. În lipsa unei abordări unitare, infrastructura energetică și industrială rămâne expusă unor atacuri care nu declanșează alarmele clasice ale unui conflict militar.

Mesajul experților este clar: un terminal LNG sau o mină de fosfați este la fel de strategică precum o bază militară. Fără standarde de securitate cibernetică obligatorii, monitorizare în timp real și măsuri de contracarare ofensivă, Europa riscă să piardă acest război economic „bucată cu bucată”, fără a-și da seama când a început cu adevărat.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0896
Diferența -0.0015
Zi precendentă 5.0911
USD
Azi 4.3449
Diferența 0.0032
Zi precendentă 4.3417
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0896 RON
USD flag1 USD = 4.3449 RON
GBP flag1 GBP = 5.8140 RON
CHF flag1 CHF = 5.4650 RON
AUD flag1 AUD = 2.8718 RON
DKK flag1 DKK = 0.6812 RON
CAD flag1 CAD = 3.1499 RON
HUF flag1 HUF = 0.0132 RON
JPY flag1 JPY = 0.0276 RON
NOK flag1 NOK = 0.4267 RON
SEK flag1 SEK = 0.4665 RON
XAU flag1 XAU = 604.5466 RON
Monede Crypto
1 BTC = 385177.75RON
1 ETH = 13021.35RON
1 LTC = 336.37RON
1 XRP = 8.41RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET23857.77-0.41%
BET-BK4738.55-0.50%
BET-EF1297.21-0.36%
BET-FI91629.88-0.44%
BET-NG1761.46-0.15%
BET-TR55869.06-0.40%
BET-TRN53968.11-0.40%
BET-XT2061.60-0.42%
BET-XT-TR4719.33-0.42%
BET-XT-TRN4571.16-0.42%
BETAeRO932.430.15%
BETPlus3470.73-0.39%
RTL53660.54-0.41%

Opinii

Ionuț Dumitru, analist economic

Ionuț Dumitru: Prognoză a dobânzilor în România. Efecte pentru populație, firme și stat

Dobânzile ar urma să intre pe o traiectorie...

Adrian Negrescu

Adrian Negrescu: Românii nu mai cred în promisiuni și își strâng singuri cureaua

Românii nu mai cred în promisiuni și se...

Vladimir Putin, în timpul vizitei din Alaska

România, vulnerabilă într-un eventual acord SUA–Rusia

De Ziua Națională, în timp ce România își...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel