Controale de amploare în ridesharing, e-commerce și curierat

O campanie naţională de doar trei săptămâni a scos la lumină peste 2.000 de lucrători fără forme legale în ridesharing, e-commerce şi curierat. Inspecţia Muncii a finalizat această amplă acţiune de control desfăşurată în perioada 2 iunie - 22 iunie 2026, având ca scop principal identificarea şi combaterea muncii nedeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul platformelor digitale, o zonă economică cu o dinamică accelerată. Inspectorii au vizat în mod special trei sectoare cheie, respectiv transportul terestru de pasageri cu vehicule cu şofer pe bază de comandă (Cod CAEN 4933), comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet pentru vânzarea de bunuri fizice proprii (Cod CAEN 4791) şi activităţile poştale şi de curierat (Cod CAEN 5320).

Citiţi şi: Antifrauda primește atribuții noi. ANAF schimbă controalele pe persoane fizice

Având în vedere obiectivele stabilite prin Programul Cadru de Acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2026, această campanie a urmărit atât conformarea agenţilor economici şi remedierea abaterilor, cât şi creşterea gradului de conştientizare a lucrătorilor şi angajatorilor cu privire la importanţa respectării legislaţiei muncii. În plus, inspectorii au verificat modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în controalele anterioare, monitorizând atent aspecte legate de încheierea contractelor individuale de muncă, transmiterea datelor în Reges Online, respectarea timpului de muncă, plata orelor suplimentare, munca de noapte şi garantarea drepturilor salariale, transmite Inspecţia Muncii.

Bilanţul controalelor

Bilanţul celor trei săptămâni de verificări intensive relevă o situaţie îngrijorătoare privind utilizarea muncii fără forme legale în aceste domenii. La nivel naţional, s-au efectuat 1.087 de controale, dintre care 15 au fost realizate în colaborare cu Direcţia Regională Antifraudă Fiscală. În urma acestor acţiuni, inspectorii de muncă au depistat nu mai puţin de 2.053 de persoane care prestau muncă nedeclarată. Pentru neregulile constatate, au fost aplicate 453 de sancţiuni angajatorilor, constând în 197 de amenzi şi 256 de avertismente. Valoarea totală a amenzilor aplicate a atins pragul record de 23.312.513 lei, cea mai mare parte a acestei sume, adică 22.868.000 lei, fiind aplicată exclusiv pentru sancţionarea muncii nedeclarate şi subdeclarate în baza modificărilor legislative din Codul Muncii. De asemenea, nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă a atras amenzi de 131.013 lei, în timp ce pentru alte tipuri de abateri au fost aplicate amenzi în valoare de 313.500 lei. Pentru corectarea tuturor deficienţelor, Inspecţia Muncii a dispus 1.314 măsuri de remediere cu termene stricte.

Citiţi şi: ANAF schimbă regulile controalelor. Inspectorii vor putea înregistra audio-video

Referitor la amploarea acestor constatări, Mihai-Nicolae Ucă, inspectorul general de stat adjunct al Inspecţiei Muncii a declarat: "Digitalizarea economiei trebuie să vină la pachet cu respectarea legii, nu cu eludarea ei. Cele peste 2.000 de persoane depistate lucrând fără forme legale ne arată că flexibilitatea oferită de platformele digitale este adesea folosită ca paravan pentru munca nedeclarată. Acest semnal de alarmă, tradus în amenzi de peste 23 de milioane de lei, nu este un punct final, ci un avertisment ferm: controalele vor continua şi se vor intensifica până când drepturile angajaţilor vor fi pe deplin respectate."

Situaţia pe judeţe

Analiza distribuţiei geografice a rezultatelor evidenţiază o incidenţă extrem de ridicată a muncii nedeclarate în judeţul Timiş, unde au fost depistate 1.459 de persoane prestând muncă nedeclarată. Acesta este urmat la distanţă de judeţele Dâmboviţa cu 152 de persoane, Prahova cu 94, Bihor cu 77, Argeş cu 47, Ilfov cu 46 şi Ialomiţa cu 45 de persoane. Din punct de vedere al sancţiunilor aplicate, în judeţul Timiş conduce din nou topul cu 155 de sancţiuni (36 de amenzi şi 119 avertismente), fiind urmat de Dolj cu 33 de sancţiuni, Vaslui cu 22, Sibiu cu 19 şi Bihor cu 17 sancţiuni. La polul opus, în judeţe precum Călăraşi, Constanţa, Maramureş, Suceava şi Vâlcea nu au fost aplicate sancţiuni. În ceea ce priveşte cuantumul amenzilor, cele mai mari valori au fost înregistrate în Timiş (8.376.513 lei), Dâmboviţa (4.060.000 lei), Brăila (1.521.000 lei), Ilfov (1.424.000 lei), Bihor (1.370.000 lei), Bucureşti (1.333.500 lei), Ialomiţa (1.058.000 lei), Argeş (1.000.500 lei) şi Prahova (1.000.000 lei). La capitolul măsuri de remediere, cele mai puţine au fost impuse în Constanţa, unde s-au înregistrat zero măsuri, Bistriţa cu două şi Covasna cu trei măsuri.

Ce alte nereguli au fost descoperite

Pe lângă utilizarea muncii la negru, printre cele mai frecvente neconformităţi identificate de echipele de control s-au numărat nerespectarea evidenţei timpului de muncă, necompletarea şi netransmiterea în registru a datelor de identificare ale prestatorilor, neplata drepturilor salariale şi nerespectarea repausului săptămânal. De asemenea, s-au constatat abateri precum neîntocmirea programării concediilor de odihnă, dosare personale şi regulamente interne incomplete, precum şi ignorarea măsurilor dispuse la controalele precedente. Având în vedere aceste rezultate îngrijorătoare şi incidenţa crescută a muncii nedeclarate pe platformele digitale, Inspecţia Muncii avertizează că acţiunile de control se vor intensifica în perioada următoare, iar inspectoratele teritoriale vor monitoriza cu stricteţe aplicarea tuturor măsurilor impuse companiilor din domeniu.