Piața argintului a înregistrat pe 30 ianuarie 2026 una dintre cele mai violente corecții din istorie. Prețul metalului alb s-a prăbușit cu aproximativ 30% într-o singură zi, cea mai severă scădere zilnică de după 1980, anul în care frații Hunt au încercat să controleze piața globală a argintului.

Corecția vine după un raliu exploziv: în ultimele 12 luni, argintul se apreciase cu aproape 250%, într-o mișcare parabolică ce a atras masiv capital speculativ. Potrivit analiștilor citați de Reuters și de presa financiară americană, declinul nu a fost o surpriză totală, ci rezultatul unei combinații periculoase de supraîncălzire, restricții de marjă și lichidări forțate pe piața derivatelor.

Avertismente ignorate, apoi validate brutal

Înainte de prăbușire, mai mulți strategi cu reputație solidă avertizaseră că raliul argintului este nesustenabil. Printre aceștia s-au numărat Marko Kolanovic, fost strateg-șef la JPMorgan și membru al Institutional Investor Hall of Fame, și Peter Brandt, veteran cu aproape 50 de ani de experiență în tranzacționarea mărfurilor.

Kolanovic anticipase chiar o corecție de până la 50% într-un interval de un an, iar Brandt comparase creșterea recentă cu bula din 2011, pe care a reușit atunci să o anticipeze corect. Prăbușirea din 30 ianuarie le-a confirmat scenariile, însă, paradoxal, i-a determinat să își ajusteze rapid poziționarea.

Citește și: Argintul explodează și bate aurul la randament. Analiză ING: deficit structural, cerere industrială record

De la pesimism la optimism tactic

După scădere, ambii analiști au transmis că mișcarea a devenit excesivă pe termen scurt. „Oricât de critic am fost față de argint în ultimele zile, o scădere de 16% într-o sesiune este enormă – o revenire este posibilă”, a scris Kolanovic pe platforma X.

Peter Brandt a adoptat un ton prudent, dar ușor optimist pe termen scurt, sugerând că argintul ar putea înregistra un „snap-back rally” înainte de o nouă etapă de curățare a pieței. În opinia sa, o revenire durabilă ar putea apărea abia după ce investitorii speculativi vor fi complet eliminați, posibil spre finalul lui 2026 sau chiar începutul lui 2027.

Căderea abruptă a fost amplificată de majorarea cerințelor de marjă, care a declanșat vânzări automate pe scară largă în piața futures. În condițiile unei volatilități extreme, pozițiile supraîndatorate au fost închise forțat, accentuând presiunea de vânzare.

Această dinamică a scos la iveală o problemă structurală veche a pieței argintului: ruptura tot mai mare dintre argintul „pe hârtie” și metalul fizic.

„Divorțul” dintre piața financiară și metalul fizic

Pentru decenii, prețul argintului a fost dominat de contractele derivate, unde volumele tranzacționate depășesc cu mult cantitățile de metal livrate efectiv. În 2026, această structură a devenit vulnerabilă în contextul în care China a restricționat exporturile de argint, afectând lanțurile de aprovizionare pentru industrii-cheie precum energia solară și tehnologiile AI.

Astfel, în timp ce prețul „pe hârtie” s-a prăbușit sub presiunea lichidărilor financiare, cererea pentru argint fizic rămâne ridicată, iar oferta este tot mai tensionată. Această discrepanță alimentează ideea că volatilitatea extremă ar putea continua, cu mișcări ample atât în jos, cât și în sus.

Un episod istoric, nu un final de ciclu

Scăderea de pe 30 ianuarie intră deja în cărțile de istorie ale piețelor de mărfuri, însă analiștii avertizează că nu este neapărat sfârșitul ciclului ascendent pentru argint. Mai degrabă, este un episod de resetare violentă într-o piață dominată de leverage, speculație și tensiuni între realitatea fizică și cea financiară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.