În minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 4 aprilie 2023 se mai spune că s-a observat că scăderea a fost antrenată de componentele exogene ale IPC, care și-au accentuat impactul dezinflaționist în acest interval, ca urmare a descreșterii ample a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea, chiar mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, de la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul decelerării ușoare a creșterii anuale a prețurilor alimentelor procesate, în premieră pentru ultimele 20 de luni. În același timp, subcomponenta non-alimentară și-a temperat semnificativ creșterea de dinamică anuală, dar în condițiile înregistrării unor majorări consistente sau mai accentuate de prețuri pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că încetinirea creșterii dinamicii inflației a decurs în principal din efecte de bază dezinflaționiste și din descreșterea cotațiilor unor mărfuri, mai ales agroalimentare, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, evidențiată inclusiv de sondaje de specialitate, îndeosebi în cazul agenților economici din industrie, servicii și comerț. Impactul acestora a fost, totuși, mai mult decât contrabalansat de influențele de sens opus ce au continuat să vină în primele luni ale anului din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din refacerea sau mărirea unor marje de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

S-a sesizat însă că, după ascensiunea cvasi-continuă din ultimii doi ani, dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă a consemnat scăderi în ianuarie și februarie pe segmentul bunurilor de consum, ca urmare a decelerării creșterii prețurilor și în cazul bunurilor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au cvasi-stagnat, totuși, de-a lungul primului trimestru, rămânând astfel deasupra intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a stopat erodarea în debutul anului curent, în condițiile în care dinamica anuală a salariului mediu net nominal a egalat-o pe cea a inflației, inclusiv în contextul majorării salariului minim pe economie, au subliniat unii membri ai Consiliului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News