România se află într-o situație care, la prima vedere, pare paradoxală. Deși este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, prețul carburantului la pompă o plasează abia în prima jumătate a clasamentului european. În 2024, producția internă a ajuns la aproximativ trei milioane de tone de țiței, un volum deloc neglijabil. Totuși, această realitate nu se reflectă direct în prețurile plătite de șoferi, iar explicația ține mai puțin de cât petrol scoatem din pământ și mai mult de modul în care funcționează piața și, mai ales, de impunerile fiscale.

Benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex de rafinare, transport, stocare și distribuție. Prețul lor nu este stabilit în funcție de costul local de extracție, ci de cotațiile regionale și internaționale ale produselor petroliere finite. Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta intră într-o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. Același mecanism funcționează și invers: produsele finite pot fi importate la prețuri dictate de piața europeană sau de piața sud-est europeană. Astfel, chiar și o țară producătoare ajunge să plătească prețuri apropiate de media regională.

România dispune de rafinării importante și de o capacitate s–emnificativă de procesare, însă nu este complet independentă. O parte din consum este acoperită din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite. În plus, rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar „mixul” dintre țițeiul local și cel importat influențează direct costul final pe litru. Toate aceste detalii tehnice se adună și se regăsesc, într-un fel sau altul, în prețul de la pompă.

Prețul mare la pompă este însă explicat în principal de taxe. Accizele și TVA-ul reprezintă, în România, peste jumătate din prețul final al benzinei. Acciza este o sumă fixă pe litru, iar TVA-ul se aplică peste valoare, inclusiv peste acciză, ceea ce amplifică efectul fiscal. Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și creșterea cotei standard de TVA la 21% au accentuat această pondere, împingând România mai sus în clasamentele de preț, chiar dacă nivelurile rămân sub cele din statele nordice sau vest-europene, unde taxarea este și mai ridicată.

Diferențele de taxare, cursul valutar, costurile logistice și structura pieței locale pot muta o țară cu câteva poziții în clasamentele europene de la o lună la alta. De aceea, locul 14 nu este un verdict definitiv, ci o fotografie de moment. În realitate, România nu are cele mai mari prețuri din Europa, dar nici avantajul pe care mulți l-ar aștepta de la o țară producătoare de țiței.

În final, legătura dintre producție și preț se rupe din mai multe direcții: producția internă este insuficientă pentru consum, piața stabilește prețurile, rafinarea și logistica au costuri reale, iar taxele cântăresc decisiv. Toate acestea fac ca prețul carburantului din România să graviteze în jurul mediei europene, demonstrând că, în economia modernă, resursa din subsol nu mai garantează automat un preț mic la pompă.

În mod normal, o scădere atât de puternică a prețului țițeiului (–52%) ar fi trebuit să ducă la o reducere clară a prețului produselor petroliere sau, cel puțin, la stagnare. Faptul că prețul final a crescut cu aproximativ 21% în același interval indică limpede că majorarea accizei (cu circa 77%) și a altor taxe conexe a anulat complet efectul ieftinirii petrolului și a împins prețul final în sus.

În perioada 2020–2026, prețul benzinei și motorinei a devenit mult mai puțin dependent de prețul petrolului și mult mai dependent de fiscalitate. O comparație cu Statele Unite arată o diferență fundamentală între taxarea carburanților în SUA și în UE: în SUA, ponderea taxelor este de aproximativ 15–16%, în timp ce în UE variază între 45% și 65%.

În Statele Unite, taxarea este preponderent „pe volum” (cenți pe galon), fiind formată dintr-o taxă federală la care se adaugă taxe de stat, diferite de la un stat la altul. O medie frecvent utilizată în analize este de aproximativ 60 de cenți pe galon. De precizat că în SUA nu există TVA. Astfel, taxele anuale plătite pentru 100.000 km parcurși se ridică la aproximativ 5.590 de euro.

În Uniunea Europeană, în prețul carburanților intră acciza, TVA-ul (care se aplică inclusiv peste acciză) și alte componente. Comisia Europeană publică săptămânal prețuri cu și fără taxe, precum și nivelurile de TVA și accize pe fiecare stat. Acciza minimă la motorină este de 0,330 euro pe litru, iar multe țări depășesc acest prag. În consecință, taxele anuale plătite pentru 100.000 km parcurși ajung la 21.000–33.000 de euro.

Comparând SUA (5.590 euro/an) cu UE (21.000–33.000 euro/an) pentru aceeași distanță, diferența de taxare este de aproximativ patru până la șapte ori mai mare în Europa.

Această povară fiscală nu lovește doar consumatorul final, ci afectează direct competitivitatea exporturilor europene. Un produs fabricat în Germania și livrat în Italia sau Polonia poartă în preț câteva sute de euro doar din taxe pe carburant. Un produs american transportat pe aceeași distanță plătește de patru sau cinci ori mai puțin. Europa intră astfel în competiția globală cu frâna trasă.

Efectele cele mai grave se văd în plan geografic. Când transportul devine scump, supraviețuiesc doar fabricile din jurul porturilor sau al marilor orașe. Zonele rurale se depopulează, orașele mici se golesc, iar producția se concentrează în marile centre urbane – exact fenomenul observat astăzi în estul și sudul Europei.

Acciza pe motorină este mult mai nocivă decât TVA-ul. TVA-ul taxează consumul o singură dată. Motorina este taxată de fiecare dată când un bun se mișcă: grâul, făina și pâinea sunt toate transportate și taxate succesiv. Este o taxă în cascadă, care se multiplică în prețuri și sufocă economia.

Statele Unite au înțeles un principiu simplu: transport ieftin înseamnă piață mare și productivitate ridicată. Europa a ales opusul — transport scump, piață fragmentată și stagnare economică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.