Curățenie legislativă: Regulile vechi pentru depunerea declarațiilor fiscale au fost abrogate
17 Martie 2026
România a primit un semnal pozitiv din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală, odată cu aprobarea Planului Bugetar-Structural și a traiectoriei corective în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Proiectul de buget, ce urmează a fi adoptat până la finalul lunii, va reflecta reformele și investițiile pe termen mediu, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Planul Bugetar-Structural, aprobat la ECOFIN
În cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, planul României de ajustare fiscală pe o perioadă de 7 ani a fost acceptat. Acesta prevede menținerea investițiilor publice la un nivel adecvat și reducerea treptată a deficitului bugetar sub pragul de 3% până în 2031.
Ministrul Tanczos Barna a subliniat că această abordare oferă stabilitate economiei românești, evitând dezechilibrele și asigurând premisele pentru o creștere economică sustenabilă. „România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală. Proiectul de buget anual va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele și investițiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu”, a precizat ministrul.
Reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice
Conform planului fiscal, România își propune să stabilizeze datoria publică și să reducă deficitul bugetar, menținând în același timp un nivel ridicat al investițiilor publice, de peste 7% din PIB. Aceasta plasează țara pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește alocările pentru investiții.
Recomandările Consiliului UE prevăd menținerea cheltuielilor nete în limite stricte, cu plafon anual de creștere între 5,1% în 2025 și 3,9% în 2030, precum și finalizarea Procedurii de Deficit Excesiv până la sfârșitul deceniului.
Context european și măsuri suplimentare
România nu este singura țară care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală. Franța, Spania, Italia și Finlanda au solicitat și ele extinderea termenului la 7 ani, iar alte state, precum Belgia și Polonia, au primit recomandări similare.
În cadrul reuniunii, ministrul Finanțelor a pledat pentru măsuri care să reducă povara administrativă asupra întreprinderilor mici și mijlocii, subliniind importanța susținerii competitivității economice în contextul global dificil.
Semnale pozitive, dar provocări majore
Acest semnal din partea Consiliului UE reprezintă un pas înainte pentru România, însă implementarea reformelor și a investițiilor necesare rămâne o provocare. Cu un context geopolitic complicat, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și cu presiuni economice globale, planul de consolidare fiscală va testa capacitatea autorităților române de a menține stabilitatea și de a atrage în continuare fonduri europene.