Trump a plecat din China cu mâna goală. Ce urmează pentru pământurile rare

Trump pleacă din China fără un acord decisiv privind pământurile rare. Beijingul păstrează controlul asupra unei arme economice esențiale

Președintele american Donald Trump a plecat vineri de la Beijing fără să obțină un acord major privind pământurile rare, deși a descris vizita în China drept un „succes” și a avut cuvinte calde la adresa omologului său chinez, Xi Jinping.

Tema pământurilor rare a fost una dintre cele mai urmărite mize ale summitului de două zile, într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină acces mai sigur la minerale esențiale pentru mașini electrice, semiconductori, echipamente militare și industrii strategice.

China controlează aproximativ 90% din capacitatea globală de rafinare și procesare a pământurilor rare și peste 60% din producția minieră, ceea ce îi oferă o poziție aproape monopolistă într-un lanț de aprovizionare devenit instrument de presiune geopolitică. S&P Global notează că Beijingul controlează circa 91% din capacitatea globală de rafinare a pământurilor rare, iar restricțiile de export au forțat opriri temporare ale unor fabrici auto din SUA și Europa.

Fără acord concret, în ciuda tonului optimist

Trump a prezentat vizita drept „foarte reușită” și a vorbit despre „acorduri comerciale fantastice”, însă nu a fost anunțat niciun acord concret privind pământurile rare. Ministerul Comerțului de la Beijing a descris rezultatele vizitei drept productive, dar preliminare, fără angajamente clare, termene sau detalii privind volumele și mecanismele de export.

Absența unui acord ferm arată cât de importantă a devenit tema mineralelor critice în relația dintre SUA și China. Dacă în primul mandat al lui Trump centrul conflictului comercial a fost reprezentat de tarife, acum atenția se mută tot mai mult spre controlul Chinei asupra pământurilor rare, magneților și materialelor fără de care industria tehnologică și militară occidentală nu poate funcționa normal.

Potrivit Reuters, Statele Unite și China au discutat posibilitatea extinderii armistițiului comercial privind pământurile rare, însă restricțiile chineze continuă să afecteze aprovizionarea, în special pentru elemente grele precum ytriu, disprosiu și terbiu. Exporturile acestor materiale rămân cu aproximativ 50% sub nivelul anterior controalelor impuse de China în aprilie 2025.

China a folosit deja pământurile rare ca armă comercială

Dominanța Chinei pe această piață a fost deja folosită ca instrument de presiune. Beijingul a impus restricții la export pentru mai multe produse din categoria pământurilor rare, ca reacție la tarifele impuse de administrația Trump. Efectul a fost rapid: producători auto din SUA și Europa au fost nevoiți să oprească temporar activitatea, ceea ce a scos la iveală vulnerabilitatea industriei occidentale în fața unui blocaj chinez.

Chiar dacă, la finalul lunii octombrie, cele două mari economii au ajuns la un armistițiu comercial valabil un an, datele arată că livrările chineze către SUA nu au revenit complet la normal. Pământurile rare grele, folosite în tehnologii avansate, rămân puternic afectate de controale și întârzieri de licențiere.

Reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, a spus că importurile americane de pământuri rare au revenit la niveluri „mai bune”, dar într-un ritm mai lent decât și-ar fi dorit Washingtonul. Întrebat dacă armistițiul comercial poate fi prelungit, Greer a spus că există „disponibilitate de ambele părți”.

SUA nu pot reconstrui rapid un lanț alternativ

Pentru Washington, problema este că ieșirea din dependența de China nu se poate face rapid. Exploatarea minieră, procesarea, rafinarea și producția de magneți necesită investiții mari, timp, expertiză tehnică și norme de mediu complexe.

Heidi Crebo-Rediker, senior fellow la Council on Foreign Relations, a apreciat că extinderea armistițiului comercial ar fi cel mai bun scenariu pentru accesul SUA la minerale critice și pământuri rare, deoarece Statele Unite și aliații lor nu pot depăși China rapid nici la extracție, nici la procesare, nici la finanțare.

Aceeași analiză subliniază că centrul de greutate al tensiunilor SUA-China s-a mutat de la tarife spre o problemă mult mai structurală: controlul Chinei asupra mineralelor critice și al lanțurilor de aprovizionare care susțin producția militară modernă și industria avansată.

Pentru Trump, vizita la Beijing a putut fi prezentată politic drept un succes. Pentru industria americană, însă, lipsa unui acord clar privind pământurile rare înseamnă că una dintre cele mai mari vulnerabilități strategice ale SUA rămâne nerezolvată.