România, vulnerabilă în fața investitorilor. Adrian Mitroi: Economia mondială stă la pândă

România devine vulnerabilă într-un moment în care economia mondială se reașază, iar piețele financiare sunt mult mai atente la statele cu deficite mari, datorii în creștere și politici economice neclare. Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice, a avertizat, în cadrul emisiunii „Totul despre bani”, de la DCBusiness, că România poate fi penalizată prin presiuni pe curs, dobânzi mai mari și investiții puse în stand-by.

Economistul spune că România nu mai beneficiază de același sprijin oferit în trecut de creșterea economică. În lipsa acestui motor, vulnerabilitățile interne devin mai vizibile pentru investitori, iar piețele pot reacționa rapid.

„Economia mondială se reașează, stă la pândă după victime, așa cum suntem noi, pe care pot să-i taxeze cu o presiune pe curs, pe dobânzi, fără investiții sau puse în stand-by”, a declarat Adrian Mitroi.

România pierde argumentul creșterii economice

Unul dintre punctele centrale ale analizei este că România nu mai poate miza pe creșterea economică pentru a compensa dezechilibrele. În anii trecuți, avansul economiei ajuta țara să se finanțeze, susținea încrederea investitorilor, menținea consumul și oferea Guvernului un spațiu mai mare de manevră.

Adrian Mitroi a explicat că această creștere era un fel de garanție informală în fața piețelor. Ea arăta că economia are tracțiune, că veniturile pot crește și că statul are o bază mai solidă pentru a-și plăti datoriile.

„Cel mai bun prieten al nostru, care ne dădea tracțiunea indicatorilor economici cu care vindeam România peste tot, dar și la finanțare, și la curs, și la creditare, era creșterea economică”, a spus economistul.

Acum, această susținere lipsește. Iar când creșterea economică dispare sau se reduce puternic, piețele devin mai atente la deficit, datorie, stabilitate politică și coerența politicilor publice.

Presiunea pe curs, primul semnal urmărit de populație

Unul dintre riscurile indicate de Adrian Mitroi este presiunea pe cursul de schimb. Pentru populație, cursul este un indicator extrem de sensibil, chiar dacă nu toți românii fac tranzacții valutare. O eventuală depreciere a leului poate influența ratele în valută, prețurile produselor importate, costurile companiilor și, indirect, inflația.

România importă multe bunuri de consum, materii prime și produse intermediare. Dacă leul se depreciază, importurile devin mai scumpe, iar o parte din aceste costuri se poate transfera în prețurile finale. De aceea, presiunea pe curs nu este doar o temă pentru bănci sau investitori, ci una care poate ajunge rapid în buzunarul consumatorului.

Mitroi leagă acest risc de slăbirea economiei și de lipsa unei politici economice clare. Într-o economie aflată sub tensiune, cursul poate deveni una dintre zonele prin care piețele testează rezistența unei țări.

Dobânzi mai mari pentru stat, costuri mai mari în economie

A doua zonă de presiune este reprezentată de dobânzi. Dacă investitorii percep România ca fiind mai riscantă, vor cere randamente mai mari pentru a împrumuta statul. Asta înseamnă costuri mai mari pentru buget și, în timp, o presiune suplimentară asupra întregii economii.

Dobânzile mari plătite de stat se pot transmite și către mediul privat. Companiile se finanțează mai greu, investițiile devin mai scumpe, iar băncile pot fi mai prudente în creditare. Pentru populație, efectul se poate vedea în costul creditelor, în rate și în accesul mai dificil la finanțare.

Adrian Mitroi a avertizat că România se află deja într-o poziție fragilă, pentru că are nevoie de finanțare, dar o obține la costuri ridicate. Dacă piețele devin și mai prudente, povara dobânzilor poate crește.

Investițiile pot fi puse în așteptare

Un alt efect menționat de Adrian Mitroi este riscul ca investițiile să fie puse în stand-by. Într-un mediu economic incert, investitorii preferă să aștepte. Nu închid neapărat ușa, dar amână decizii, reevaluează riscuri și cer mai multă claritate.

Pentru România, această amânare poate fi foarte costisitoare. Investițiile aduc locuri de muncă, tehnologie, venituri bugetare și creștere economică. Dacă ele încetinesc, economia pierde exact combustibilul de care are nevoie pentru a ieși din stagnare.

Mitroi a sugerat că România are nevoie de stimuli economici și de o politică limpede. În lipsa lor, investitorii pot deveni mai rezervați, iar economia poate intra într-un cerc dificil: lipsa investițiilor reduce creșterea, iar lipsa creșterii descurajează alte investiții.

Instabilitatea internă amplifică riscurile externe

Adrian Mitroi a vorbit și despre contextul intern, marcat de lipsa unei direcții clare și de o societate tensionată. El a spus că România se află într-un moment cu „fără stimuli, fără politică clară economică, fără un guvern, cu o societate într-o disensiune”.

Această instabilitate contează pentru piețe. Investitorii nu analizează doar cifrele seci ale deficitului și datoriei, ci și capacitatea unei țări de a lua decizii coerente, de a aplica reforme și de a menține predictibilitatea.

Când direcția economică este neclară, costul riscului crește. Iar acest cost nu rămâne într-un raport financiar, ci se vede în dobânzi, în curs, în prețuri și în deciziile companiilor.

România are nevoie de credibilitate economică

Mesajul lui Adrian Mitroi este că România nu își mai poate permite să trateze piețele financiare ca pe un detaliu tehnic. Într-o perioadă de tensiuni globale, credibilitatea economică devine esențială. Țările percepute ca stabile se finanțează mai ușor și atrag investiții. Țările percepute ca vulnerabile plătesc mai mult și sunt penalizate mai rapid.

Pentru România, miza este dublă: să reducă dezechilibrele fără să sufoce economia și să transmită piețelor un mesaj de disciplină, stabilitate și direcție. Fără aceste elemente, riscul este ca presiunile externe să amplifice problemele interne.

Avertismentul lui Mitroi este, în esență, că România nu mai are luxul de a aștepta. Economia mondială se mișcă, piețele se reașază, iar statele fragile sunt primele testate.