Discuțiile de la ONU privind reglementarea armelor autonome, capabile să selecteze și să atace ținte fără aprobarea unui operator uman, s-au încheiat fără un mandat de negociere. Cele 128 de state participante au convenit să continue elaborarea unui instrument internațional în următorii doi ani, dar decizia nu prevede adoptarea unui tratat obligatoriu până în 2028, relatează POLITICO.
Negocierile s-au desfășurat timp de cinci zile la Geneva, în cadrul Convenției ONU privind anumite arme convenționale. În lipsa consensului, cerut pentru adoptarea deciziilor, statele nu au reușit să deschidă negocieri formale pentru noi reguli privind sistemele autonome letale.
Rusia a blocat negocierile formale
Rusia s-a opus discuțiilor formale și a refuzat inclusiv participarea unor observatori, printre care Uniunea Europeană. Pentru a evita blocajul, discuțiile au continuat informal.
Un diplomat brazilian a atras atenția că Rusia nu a fost singura țară care s-a opus unui acord. „Poți da vina pe Rusia, dar nu este singura. Unii se ascund în spatele Rusiei”, a spus acesta, potrivit POLITICO.
Doi diplomați europeni au indicat că și Statele Unite, Regatul Unit, Coreea de Sud, Japonia, Turcia și Israel s-au opus eforturilor de a conveni asupra unei reglementări obligatorii. Franța a propus un document „hibrid”, cu prevederi obligatorii și neobligatorii, în timp ce Germania a susținut elaborarea unui „instrument internațional”, formulare care nu presupune automat un protocol cu forță juridică obligatorie.
În ultimele ore ale conferinței, state precum Irlanda, Brazilia, Belgia și Austria și-au temperat pozițiile, de teama ca reuniunea să se încheie fără niciun rezultat. În final, au acceptat continuarea discuțiilor, fără o cerere explicită ca până în 2028 să fie adoptat un tratat obligatoriu.
ONG-urile avertizează că tehnologia avansează mai repede decât regulile
Decizia finală prevede elaborarea unui instrument internațional privind sistemele autonome letale, în contextul dreptului internațional umanitar. Un grup de experți guvernamentali urmează să prezinte concluziile la reuniunea din 2028 a statelor părți la convenție. Documentul nu menționează însă un acord obligatoriu și nu garantează că până atunci va exista un tratat.
Miza este în creștere, pe măsură ce inteligența artificială și automatizarea capătă un rol mai important în război. Ucraina, Rusia, Israel și alte state folosesc drone și sisteme robotizate în conflicte, deși afirmă că oamenii păstrează controlul final asupra deciziei de a deschide focul.
Coaliția Stop Killer Robots, care reunește peste 300 de organizații, susține că astfel de sisteme au fost deja testate sau desfășurate, inclusiv în Ucraina și Gaza. „Tehnologia armelor autonome, inclusiv folosirea inteligenței artificiale în procesul de selectare a țintelor, este utilizată pe câmpul de luptă. Amânarea unui instrument obligatoriu pune în pericol civilii și umanitatea”, a declarat Nicole van Rooijen, directoarea executivă a coaliției.
Human Rights Watch a calificat rezultatul conferinței drept dezamăgitor. „Nu oferă acțiunea urgentă necesară pentru a conveni asupra unor reguli noi, în timp ce tehnologia avansează rapid”, a declarat Verity Coyle, directoare adjunctă pentru arme în cadrul organizației.
Rain Liivoja, director al Asia-Pacific Institute for Law and Security, a avertizat că, în lipsa unei referiri la un instrument obligatoriu în decizia adoptată, este posibil - și chiar probabil - să nu existe un tratat nici la finalul anului 2028.