Programul de guvernare Veștea schimbă regula banilor în energie. Ce se întâmplă cu profiturile

Profiturile companiilor din energie nu ar mai merge automat la buget. Programul de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea prevede repartizarea acestora într-un fond de investiții în domeniul energetic și abrogarea legislației care obligă firmele de stat să emită dividende anual. Măsura ar marca o schimbare importantă de filozofie: de la folosirea companiilor energetice ca sursă rapidă de venituri pentru buget, la utilizarea profitului pentru investiții în producție, rețele, stocare și securitate energetică.

Potrivit documentului, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituții guvernamentale, ar urma să inițieze un pachet amplu de măsuri și reforme pentru transformarea sectorului energetic, stabilizarea prețurilor, combaterea ineficiențelor și consolidarea securității energetice pe termen lung.

Programul vorbește despre reforme care vizează mai multe zone ale sistemului energetic, de la restructurarea companiilor de stat și profesionalizarea conducerii acestora, până la modernizarea infrastructurii, investiții în noi capacități de producție, digitalizare, securitate cibernetică și promovarea tehnologiilor noi.

De ce contează renunțarea la dividendele obligatorii

Una dintre cele mai importante prevederi este legată de modul în care va fi folosit profitul companiilor energetice. În prezent, companiile de stat sunt obligate să distribuie anual dividende, ceea ce a făcut ca o parte importantă din câștigurile firmelor profitabile să meargă la bugetul de stat.

Programul propune abrogarea acestei obligații și direcționarea profitului către un fond de investiții în energie. Practic, banii care până acum puteau fi folosiți pentru acoperirea nevoilor curente ale bugetului ar urma să fie păstrați în sistemul energetic, pentru proiecte noi.

Măsura poate avea efecte importante. Pe de o parte, companiile energetice ar putea avea mai multe resurse pentru investiții, într-un moment în care România are nevoie de centrale noi, rețele modernizate, capacități de stocare și interconexiuni mai puternice. Pe de altă parte, bugetul de stat ar putea pierde o sursă de venit pe termen scurt, mai ales în cazul companiilor profitabile din energie.

Companiile de stat din energie intră într-un proces de reorganizare

Programul de guvernare prevede și un plan amplu de reorganizare a portofoliului de companii aflate în subordinea Ministerului Energiei. Documentul menționează continuarea optimizării costurilor și a managementului, dar și stoparea angajărilor care nu sunt justificate de nevoile reale ale companiilor.

Sunt avute în vedere fuziuni și reorganizări strategice, între care Electrocentrale Grup cu Electrocentrale București - ELCEN, dar și Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

Pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat ar urma să fie realizată o analiză de eficiență, pe baza căreia să fie susținute propuneri de desființare, comasare sau eficientizare. În paralel, programul prevede continuarea reformei guvernanței corporative, cu accent pe profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat.

Documentul menționează recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare, introducerea contractelor de performanță, reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate.

Tăieri de cheltuieli și contracte de performanță

Un alt obiectiv este reducerea risipei în companiile și instituțiile din energie. Programul prevede introducerea unor normative de cheltuieli, implementarea unui tablou de bord cu indicatori de performanță și evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi.

Ministerul Energiei ar urma să folosească prerogativele de autoritate tutelară pentru revocarea membrilor care nu își ating indicatorii de performanță. De asemenea, se propune eliminarea primelor de vacanță și a altor beneficii considerate nejustificate, precum și reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția investițiilor.

În zona companiilor cu probleme, documentul menționează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei - Petroșani, aflată în faliment, RADET, de asemenea în faliment, și Complexul Energetic Oltenia, aflat în plan de restructurare.

Pentru Complexul Energetic Oltenia, programul prevede renegocierea planului de restructurare, astfel încât închiderea capacităților pe cărbune să fie corelată cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare.

În cazul Electrocentrale Craiova, sunt vizate finalizarea actualizării studiului de fezabilitate pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și transferul companiei către autoritatea locală, respectiv Primăria Craiova.

România vrea mai multă producție internă de energie

Programul de guvernare include o componentă amplă privind creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic. Obiectivul declarat este reducerea dependenței de importuri și întărirea securității energetice.

În zona nucleară, documentul prevede retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4. Sunt menționate și dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR, încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare, precum și construirea primei instalații de detritiere din Europa la Cernavodă, proiect care ar urma să transforme România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu, în parteneriat cu Coreea de Sud.

Programul mai vorbește despre soluții financiare pentru energia nucleară, inclusiv obligațiuni dedicate, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.

În sectorul de petrol și gaze, prioritățile sunt valorificarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele, cu obiectivul dublării producției de gaze începând cu 2027. Sunt menționate și centrale noi sau în curs de finalizare pe gaze naturale: Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80 MW și Mintia - 1.734 MW.

Regenerabile, stocare și hidrocentrale blocate

La capitolul energie regenerabilă, programul prevede instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și 3.000 MWh capacități de stocare până în 2027, cu finanțare din PNRR și Fondul pentru Modernizare.

Sunt incluse dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare, construirea de parcuri fotovoltaice și capacități de stocare pe terenurile disponibile din fostele unități miniere, finanțarea lanțului de producție pentru baterii, celule și panouri fotovoltaice, dar și identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim, în vederea dezvoltării unei industrii naționale de baterii și turbine eoliene.

În zona hidroenergetică, obiectivele vizează finalizarea investițiilor sistate sau întârziate, printre care AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu și Pașcani. Programul include și construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zonele cu potențial.

Cărbunele rămâne rezervă strategică

Deși direcția generală este către gaze, regenerabile, nuclear și stocare, programul nu elimină complet rolul cărbunelui. Documentul prevede implementarea tehnologiilor BAT și CCS în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, inclusiv captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu captare și stocare de carbon și extracția de minerale critice din cărbune.

Centralele pe cărbune ar urma să fie modernizate pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară. În același timp, unele exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune ar urma să fie puse în conservare, pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale. Acestea ar urma să fie susținute ca obligație de serviciu public, cu asigurarea unei surse de finanțare.

Rețelele energetice, una dintre marile mize

Programul prevede investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice. Un obiectiv important este dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, la 7.000 MW, prin investiții noi la Transelectrica.

Pe partea de gaze, documentul menționează dezvoltarea infrastructurii de transport de către Transgaz, cu investiții de 2,5 miliarde de lei, creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv prin cuplarea piețelor de energie și gaze naturale.

Sunt prevăzute și proiecte pentru extinderea rețelelor de gaze naturale prin Programul național „Anghel Saligny”, precum și modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din marile orașe, inclusiv București, Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea.

Ce se schimbă pentru consumatori

Programul promite o piață mai transparentă și mai competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori. Ministerul Energiei ar urma să dezvolte mecanisme prin care consumatorii să înțeleagă mai bine modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri.

Documentul prevede stimularea concurenței prin implementarea unui mecanism de piață de tip market maker și reformarea componentelor de cost care intră în prețul final al energiei electrice. Printre soluțiile menționate se află tariful binom pentru activitatea de distribuție și achizitor unic pentru consumul propriu tehnologic.

Programul mai prevede consolidarea regulilor care obligă firmele energetice să ofere servicii de calitate, facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor.

În cazul prosumatorilor, sunt prioritizate investițiile în stocare. De asemenea, legislația ar urma să fie adaptată astfel încât autoritățile locale care dețin centrale fotovoltaice să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili.

Digitalizare, autorizări mai rapide și securitate cibernetică

Programul include și digitalizarea ANRE și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Printre soluțiile menționate se află o platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte de reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat.

În zona de debirocratizare, Guvernul propus vizează dezvoltarea unor platforme digitale automate pentru autorizări, astfel încât timpul necesar pentru unele proceduri să fie redus de la luni la zile. Este prevăzută și o platformă digitală unică pentru serviciile publice din energie, codificarea legislației din domeniu și migrarea datelor în cloudul privat guvernamental.

Pentru securitatea cibernetică în energie, programul prevede înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie - CRISCE, precum și crearea de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale.

Documentul menționează și utilizarea unor tehnologii avansate precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru modernizări, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche.

O altă măsură inclusă în program este implementarea unei soluții de tip AI Giga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă.

În ansamblu, capitolul Energie din programul de guvernare propus de Adrian Veștea mută accentul de pe încasările rapide la buget către investiții, eficiență și securitate energetică. Miza este uriașă: România are nevoie de capacități noi de producție, rețele mai puternice, stocare și reguli mai clare pentru consumatori. Rămâne însă de văzut dacă aceste obiective vor fi finanțate, implementate și respectate într-un sector în care multe proiecte majore au fost, ani la rând, amânate sau blocate.