Strategia anunţată de giganţii energetici din Statele Unite de a-şi consolida influența în Balcanii de Vest stârneşte îngrijorări din partea Uniunii Europene. Temerile vin din cauză că, potrivit UE, regiunea ar putea ajunge dependentă de combustibilii fosili americani chiar într-un moment în care Europa încearcă să-şi atingă obiectivele privind energia curată.
Albania, Kosovo și Bosnia și Herțegovina și-au exprimat interesul pentru achiziționarea unor cantități importante de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite sau pentru construirea infrastructurii necesare pentru a permite importurile. Cele trei țări susțin că gazul este necesar ca sursă de energie de tranziție, în timp ce reduc atât importurile de combustibili din Rusia, cât și consumul de cărbune și fac trecerea către surse regenerabile. Toate aceste măsuri reprezintă elemente importante ale demersurilor lor pentru aderarea la UE, transmite Politico.
Oficialii europeni se întreabă însă dacă proiectele promovate sunt cu adevărat necesare sau dezirabile, în condițiile în care aceste țări au în prezent o cerere internă redusă sau aproape inexistentă pentru gaze naturale. Alimentarea masivă a acestor piețe cu gaz riscă să le blocheze într-o dependență pe termen lung de acest combustibil și să le sporească dependența de importurile externe.
UE are obiective stricte pentru reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050 și pentru creșterea utilizării energiei regenerabile, obiective pe care noii membri ai blocului comunitar ar trebui să le respecte. Oficialii europeni se tem că majorarea importurilor de gaze ar putea submina aceste ținte.
Sectorul american al gazelor profită însă de tranziția rapidă a UE de la gazul rusesc și de presiunile de pe piețele globale generate de războiul din Iran pentru a încheia o serie de acorduri de furnizare în regiune, în conformitate cu doctrina explicită a administrației Trump privind „dominația energetică”.