BVB închide pe roșu: indicele BET pierde 0,77%, dar Rompetrol Rafinare urcă aproape 15%
26 Octombrie 2026
Părinții cu cel puțin doi copii minori, tinerii de până la 29 de ani și angajații din educație și sănătate ar putea fi exceptați de la contribuțiile calculate la nivelul salariului minim pentru contractele part-time.
Un proiect de lege depus în Parlament propune extinderea categoriilor de salariați cu timp parțial pentru care CAS și CASS nu se mai calculează la nivelul salariului minim brut. Pe lista beneficiarilor ar urma să intre părintele, tutorele sau susținătorul legal care are în întreținere cel puțin doi copii minori, tinerii cu vârsta de până la 29 de ani și persoanele care lucrează în domeniile învățământului și sănătății.
Inițiativa modifică articolul 146 din Codul fiscal, care stabilește regulile pentru plata contribuției de asigurări sociale, CAS, în cazul contractelor part-time. În prezent, dacă venitul unui salariat cu timp parțial este sub salariul minim, contribuțiile se calculează, de regulă, la nivelul salariului minim, iar diferența este suportată de angajator. Regula se aplică și contribuției de sănătate, CASS, prin trimiterea prevăzută în Codul fiscal la regulile din articolul 146.
Dacă proiectul va fi adoptat, persoanele care se încadrează în noile categorii ar plăti contribuțiile raportate la venitul efectiv, fără ca angajatorul să mai achite diferența până la nivelul salariului minim. Salariatul nu ar fi scutit complet de CAS și CASS: contribuțiile ar continua să fie calculate la salariul încasat.
Părinții cu minimum doi copii, printre beneficiari
Proiectul introduce o excepție pentru „părintele, tutorele sau susținătorul legal” care are în întreținere doi sau mai mulți copii minori, cu vârsta de până la 18 ani. Textul nu se limitează la mame, deși expunerea de motive subliniază situația mamelor din familiile numeroase și dificultatea de a combina un program de lucru cu normă întreagă cu responsabilitățile familiale.
Inițiatorii susțin că actualele reguli privind contribuțiile pentru contractele part-time îi pot descuraja pe angajatori să încadreze persoane care pot lucra doar un număr redus de ore. Proiectul ar urmări să încurajeze oferirea unor locuri de muncă flexibile și să faciliteze reintegrarea pe piața muncii a părinților cu mai mulți copii.
Expunerea de motive citează date Eurostat pentru 2024, potrivit cărora rata de ocupare în rândul mamelor cu doi copii era de 57,8% în România, față de 74,2% la nivelul Uniunii Europene. Pentru mamele cu mai mult de doi copii, documentul indică o rată de ocupare de 31% în România, comparativ cu 57,4% în UE.
Regula pentru tineri ar ajunge până la 29 de ani
Proiectul schimbă și excepția prevăzută pentru elevi și studenți. Forma actuală îi vizează pe cei cu vârsta de până la 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare. Noua formulare îi include pe „elevi, studenți sau tineri cu vârsta de până la 29 de ani”.
Textul nu mai condiționează explicit această categorie de înscrierea într-o formă de școlarizare. Inițiatorii spun că vor astfel să includă și tinerii NEET, adică persoanele care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională. Expunerea de motive susține că măsura ar putea ajuta la reducerea șomajului în rândul tinerilor, pentru care contractele part-time pot reprezenta o opțiune de început de carieră.
Excepții și pentru educație și sănătate
O altă categorie introdusă de proiect îi cuprinde pe cei care activează în domeniile prevăzute de diviziunile CAEN 85, învățământ, și 86, activități referitoare la sănătatea umană. Formularea nu precizează însă dacă excepția se acordă în funcție de activitatea efectivă a salariatului sau de codul CAEN al angajatorului.
Această delimitare, precum și înțelesul exact al noțiunii de „tineri” ar putea fi clarificate în dezbaterea parlamentară. Proiectul prevede că angajatorii vor solicita documente justificative pentru persoanele încadrate în noile categorii.
Când ar putea intra în vigoare
Proiectul nu este lege și nu produce, în acest moment, efecte pentru salariați sau angajatori. Inițiatorii propun ca actul normativ să intre în vigoare începând cu anul următor publicării în Monitorul Oficial. Astfel, data aplicării ar depinde de momentul în care proiectul va fi adoptat și promulgat.
Inițiatorii susțin că extinderea excepțiilor ar putea crește numărul persoanelor angajate, veniturile din impozite și contribuții și ar reduce dependența unor familii de prestațiile sociale. Acestea sunt efectele estimate în expunerea de motive, iar proiectul nu include o evaluare cuantificată a impactului bugetar.