O nouă tentativă a statului de a proteja arborii seculari

Arborii seculari din România ar putea fi, în sfârșit, protejați printr-un mecanism oficial, după ani în care legea privind arborii remarcabili a existat, dar nu a putut fi aplicată efectiv. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care stabilește normele necesare pentru identificarea, inventarierea, monitorizarea și protejarea acestor arbori, considerați repere ale comunităților locale, simboluri culturale și refugii pentru biodiversitate.

Nu este prima încercare de a pune sub protecție arborii seculari ai României. Legea privind arborii remarcabili a fost coinițiată în urmă cu trei ani, însă aplicarea ei a rămas blocată din cauza lipsei normelor. Noul proiect de ordin vine tocmai pentru a acoperi această lipsă și pentru a transforma protecția arborilor remarcabili dintr-o intenție legislativă într-un mecanism care să poată funcționa concret.

Lege există, dar protecția reală a întârziat

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a transmis că protejarea arborilor remarcabili înseamnă protejarea „memoriei vii a României”. Ea a amintit că, în urmă cu trei ani, în calitate de deputată, a coinițiat, alături de societatea civilă, legea privind arborii remarcabili, însă aceasta nu a fost aplicată până acum pentru că nu existau normele de punere în aplicare: „Vom schimba asta. Am pus în transparenţă proiectul de ordin comun al Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii şi Ministerului Dezvoltării. După perioada de transparenţă, Ordinul va putea fi adoptat. Vorbim despre arbori seculari care au devenit simboluri ale comunităţilor locale, repere culturale şi refugii pentru biodiversitate. Construim astfel un mecanism clar şi transparent prin care aceşti arbori vor putea fi identificaţi, monitorizaţi şi protejaţi în mod real, împreună cu autorităţile locale, specialiştii şi cetăţenii”.

Prin urmare, miza proiectului nu este doar protecția unor arbori vechi, ci și deblocarea unei legi care a rămas, până acum, mai mult pe hârtie. Fără norme, autoritățile nu aveau un cadru clar pentru înscrierea arborilor în evidențe oficiale, pentru monitorizarea lor sau pentru stabilirea despăgubirilor acordate proprietarilor privați.

Catalog național digital pentru arborii remarcabili

Proiectul de ordin prevede crearea unui Catalog național digital al arborilor remarcabili, administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate. Catalogul va fi disponibil public online și va include informații despre arborii înscriși oficial: specia, dimensiunile, vârsta estimată, localizarea, caracteristicile morfologice, valoarea cultural-istorică, starea fitosanitară și eventualele intervenții aprobate.

Această bază de date ar urma să devină instrumentul central prin care arborii seculari pot fi identificați și urmăriți. În multe comunități, astfel de arbori sunt cunoscuți de localnici, dar nu au un statut oficial. Prin includerea în catalog, ei ar primi o formă de protecție clară, verificabilă și accesibilă publicului.

Cetățenii vor putea cere inventarierea unui arbore

Una dintre prevederile importante ale proiectului este aceea că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita inventarierea unui arbore remarcabil. Pentru aceasta, solicitantul va trebui să transmită coordonatele geografice și fotografii relevante către ocolul silvic sau către unitatea administrativ-teritorială competentă.

Această procedură poate deschide mecanismul de protecție către comunități, organizații civice, proprietari sau specialiști. Practic, nu doar autoritățile vor putea iniția procesul de identificare, ci și cetățenii care cunosc existența unor arbori valoroși în orașe, sate, curți, parcuri sau zone rurale.

Pentru comunitățile locale, această prevedere este esențială. Mulți arbori seculari au valoare tocmai pentru că sunt legați de memoria locului - de o biserică veche, de o școală, de o piață, de o curte boierească, de un drum vechi sau de o poveste transmisă din generație în generație.

Tăierea va fi permisă doar în cazuri excepționale

Proiectul introduce și reguli stricte privind tăierea arborilor remarcabili. Potrivit Ministerului Mediului, tăierea va fi permisă doar în situații excepționale, cum ar fi uscarea completă a arborelui, doborârea acestuia din cauze naturale sau existența unui risc real pentru siguranța oamenilor și a bunurilor.

Chiar și în aceste cazuri, intervenția va trebui să se bazeze pe o evaluare tehnică și pe un aviz emis de Garda Forestieră competentă teritorial. Astfel, un arbore înscris în catalog nu va mai putea fi tăiat doar pentru că se află pe un teren privat, încurcă o amenajare sau nu mai este considerat util din punct de vedere economic.

Această regulă este importantă mai ales în localități, unde arborii vechi pot intra în conflict cu proiecte imobiliare, lucrări de infrastructură sau decizii administrative luate fără o evaluare reală a valorii ecologice și culturale.

Despăgubiri pentru proprietarii privați

Proiectul de ordin stabilește și metodologia și cuantumul despăgubirilor pentru arborii remarcabili înscriși în catalog. Proprietarii privați ai terenurilor pe care se află astfel de arbori vor putea primi despăgubiri de la stat pentru imposibilitatea valorificării materialului lemnos, cu condiția să mențină și să protejeze arborii respectivi.

Această prevedere încearcă să rezolve una dintre cele mai sensibile probleme ale protecției arborilor aflați pe terenuri private. Statul impune o limitare asupra valorificării lemnului, dar vine și cu o formă de compensare. În lipsa acestui mecanism, proprietarii ar putea considera protecția arborilor o pierdere economică impusă unilateral.

Prin despăgubiri, autoritățile încearcă să creeze un echilibru între interesul public - protejarea patrimoniului natural și cultural - și dreptul proprietarilor de a nu suporta singuri costurile acestei protecții.

O nouă încercare, după ani de blocaj

Noul proiect de ordin trebuie privit, așadar, ca o tentativă de a face funcțională o lege care a rămas neaplicată. După perioada de transparență decizională, ordinul comun al Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii și Ministerului Dezvoltării va putea fi adoptat.

Abia apoi mecanismul ar putea deveni operațional: cetățenii ar putea propune arbori pentru inventariere, autoritățile ar putea introduce datele în catalog, iar intervențiile asupra arborilor înscriși ar fi supuse unor reguli clare.

Pentru România, unde numeroși arbori seculari au dispărut de-a lungul timpului fără o evidență publică și fără protecție reală, proiectul poate marca un pas important. Dar succesul său va depinde de aplicarea efectivă, nu doar de adoptarea ordinului.

Experiența ultimilor ani arată că legea, singură, nu a fost suficientă. Fără norme, fără catalog, fără proceduri clare și fără implicarea autorităților locale, protecția arborilor remarcabili a rămas mai degrabă o promisiune. Noul ordin încearcă să transforme această promisiune într-un sistem concret. Rămâne de văzut dacă, de această dată, arborii seculari vor primi protecția pe care legea le-a promis-o deja de trei ani.