Lacul Brateș a fost cel mai mare din Europa. Lucian Georgescu: Este acum aproape mort

Rectorul Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, profesorul Lucian Georgescu spus că: ”Cel mai mare lac interior de pe tot teritoriul european era lacul Brateș de lângă Galați, care avea peste 6.000 de hectare dar care a fost desecat și a ajuns doar la 2.200 de ha” și a continuat spunând că: ”Lacul Brateș este aproape mort. Cele 2.200 de hectare sunt aproape moarte pentru că nu s-a făcut nici o decolmatare de 40 de ani. Nu s-a făcut niciuna, nici pe sursele de apă de la Prut, nici pe lacul ca atare. Noi acum încercăm să negociem cu Ministerul Agriculturii, să ni le dea nouă în administrare. O universitate face un parteneriat la nivel local, să începem o decolmatare treptată”.

Profesorul Lucian Georgescu a mai explicat că decolmatarea unui lac precum Braniște, care are o suprafață cât municipiul Galați, nu se poate face de pe o barjă cu un escavator așa cum este posibil pe un râu sau canal, acest tip de decolmatare fiind tehnologie primară: ”Există și niște tehnologii cu eficiență superioară. Trebuie refăcute digurile, după care trebuie refăcute canalele. Aici e simplu de făcut  un canal de alimentare cu apă din Prut atunci când scade apa excesiv. Din lac trebuie scos nămolul că din 2,50 metri-3 m adâncime cât avea înainte, acum are 30 de centimetri.și trebuie scos scos nămolul din nici un lac de 3 metri și ceva 3 metri. Acum are 3 cm apa, mai apa”. 

Spre comparație, s-a discutat în cadrul emisiunii despre ce se întâmplă lângă lacul Balaton din Ungaria unde lacul a fost chiar extins, turismul s-a dezvoltat și a apărut pescuitul și vânătoarea de hobby.

Profesorul Georgescu și-a exprimat speranța că: ”Sperăm ca împreună cu partenerii noștri din zona Galațiului să luăm lacul în administrare și să accesăm rapid fonduri ca să putem reamenaja lacul” după care a adăugat că: ”Cât potențial este acolo! Câtă apă avem! Însă acolo sunt toate bălțile secate. Nu avem nevoie de piscicultură pentru că nu mai avem baltă, nu mai avem baltă, nu mai avem pește și ori importăm. Or, pestele este o proteină de calitate care merge atât în hrana umană, cât și în hrana animalelor”.

Profesorul a punctat că un lac are un potențial foarte mare se pot face foarte multe lucruri ”care se pot face în condițiile în care ai un potențial natural. Nu îți faci o groapă ca să se adune apa. Inclusiv asta face parte din asta”.

Expertul a amintit despre un proiect pilot care a fost făcut lângă Tulcea unde 200 de hectare au fost renaturate după toate regulile artei. Adică, foste bălți,  la început de secol XX, s-au desecat, după aia s-au transformat în gropi de gunoi, și alte lucruri, altele decât destinații inițiale. Și atunci, s-a curățat tot s-a inundat zona și s-a lăsat așa. Asta se numește ecologizare. Deci readucerea ecosistemului la starea inițială. Astfel că acum, la ieșirea din Tulcea sunt două locuri de vizitat. Este balta asta imensă, care este o mică deltă recreată din natură unde sunt și pești, și păsări, și zona de cuibărit care e frumoasă și este un deal unde este satul de vacanță”.

Specialistul a punctat că ”pe partea Prutului este cea mai mare zonă de bălți și sunt moarte toate acolo. De acolo ar trebui început. Galațiul este în mijlocul celui mai mare bazin hidrografic din Europa în care se adună Dunărea, Siret și Prut, deci este multă apă.  Numai ca există variații importante a debitului Dunării care conduc la secări, desecări, inundații, scăderi de debite, probleme cu circulația. Și atunci, bălțile acestea au fost întotdeauna un tampon foarte bun. Acolo erau plasele, erau pești, era natural”.

Citește și: Învățământul dual. Prof. Georgescu: ”Nu profesorul universitar va sta la simulatorul de sudură”