FMI trage semnalul de alarmă: creșterea globală se prăbușește sub presiunea lui Trump

Tensiunile comerciale generate de noile tarife impuse de administrația Trump și incertitudinile tot mai mari privind politicile economice globale provoacă un recul puternic al încrederii în piețele financiare și amenință perspectivele de creștere economică la nivel mondial, potrivit unui raport realizat de Brookings Institution și Financial Times.

Piețele financiare în derivă, încrederea în colaps

Indicele Brookings-FT Tracking Index for the Global Economic Recovery (Tiger), publicat înaintea reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, arată o scădere accentuată a încrederii economice globale, cu piețe financiare afectate grav de volatilitate. Este o ruptură vizibilă față de începutul de an, când activitatea părea robustă.

În SUA, indicatorii de încredere au atins cele mai scăzute niveluri de la înființarea indexului, în timp ce condițiile din piețele financiare s-au deteriorat puternic. Situații similare sunt semnalate în Germania și China. Deși unele date privind activitatea economică americană rămân solide — cum ar fi creșterea vânzărilor cu amănuntul cu 1,4% în martie —, acestea reflectă doar perioada de dinaintea aplicării noilor tarife vamale.

Eswar Prasad: „Este prematur să vorbim despre recesiune, dar șocul este uriaș”

Eswar Prasad, cercetător principal la Brookings, avertizează că șocul comercial impus de SUA va afecta sever toate economiile deschise: „Fiecare economie dependentă de comerț va fi strânsă cu ușa, iar pe deasupra vine și colapsul încrederii”. El avertizează că incertitudinea actuală va frâna investițiile și crearea de locuri de muncă, iar efectele tarifelor vor alimenta inflația internă, limitând marja de acțiune a Rezervei Federale.

FMI pregătește o tăiere a prognozelor de creștere

Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a confirmat că instituția se pregătește să reducă estimările privind creșterea globală, invocând volatilitatea ridicată din piețele financiare și „o incertitudine fără precedent” privind politicile comerciale.

În ianuarie, FMI estima o creștere globală de 3,3% pentru 2025 și 2026, însă instituțiile financiare private au început deja să-și revizuiască predicțiile. Analiștii de la Citigroup estimează acum un avans de doar 2,1% în 2025 și 2,3% în 2026, cu riscuri puternic „înclinate spre o înrăutățire”.

ECB reacționează: dobânda cheie scade la 2,25%

În fața tensiunilor comerciale, Banca Centrală Europeană a redus joi dobânda de politică monetară la 2,25%, avertizând că perspectivele de creștere s-au deteriorat din cauza escaladării conflictelor comerciale globale.

SUA, tot mai ambigue în relația cu FMI și Banca Mondială

Pe fondul acestor tensiuni, întâlnirile de primăvară de la Washington au loc într-un moment de incertitudine privind poziția noii administrații Trump față de instituțiile financiare internaționale. SUA, cel mai mare acționar al FMI și al Băncii Mondiale, nu a numit încă un director permanent pentru niciuna dintre cele două instituții.

Deși președintele Trump și secretarul său al Trezoreriei, Scott Bessent, nu au anunțat intenția de a aplica propunerea radicală din manifestul Project 2025 — care recomandă încetarea contribuțiilor SUA la FMI și Banca Mondială —, administrația a lansat o evaluare completă a rolului și implicării americane în aceste instituții.

Scott Bessent este așteptat să prezinte miercuri liniile directoare ale noii politici americane față de FMI și Banca Mondială. Între timp, unii congresmeni republicani cer o reorientare a misiunii acestor instituții către supravegherea macroeconomică și o retragere din finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

Kristalina Georgieva, cât și președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, s-au întâlnit recent cu Bessent, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.