FMI: Perspectivele privind economia mondială devin mai sumbre

Perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre decât cele previzionate luna trecută, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, care citează studii recente privind înrăutăţirea activităţii economice şi a serviciilor, transmite Reuters.

Perspectivele mai sumbre vin în urma înăspririi politicii monetare, cauzate de inflaţia persistent ridicată, de creşterea redusă a economiei chineze, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de insecuritatea alimentară, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia, apreciază FMI.

Creditorul global a înrăutăţit luna trecută estimările privind creşterea economiei globale în 2023 la 2,7%, de la 2,9%.

Indicatorii recenţi "confirmă că perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre", în special în Europa. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI), care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o evoluţie slabă în majoritatea economiilor din G20, activitatea economică fiind în scădere, iar inflaţia ridicată, avertizează FMI.

"Datele indică sporirea ponderii statelor din G20 care au trecut de la creştere la un nivel care semnalează scădere. Fragmentarea globală se adaugă confluenţei riscurilor de evoluţie negativă. Dificultăţile cu care se confruntă economia mondială sunt imense şi slăbirea indicatorilor economică arată noi dificultăţi în viitor, actualul mediu politic fiind deosebit de incert", avertizează FMI.

Înrăutăţirea crizei energetice în Europa va afecta semnificativ creşterea economiei şi va stimula majorarea inflaţiei, o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată putând determina majorări de dobânzi mai mari decât se previziona şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale. Aceste evoluţii "sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile", atrage atenţia FMI. 

Citeşte şi: BNR a majorat prognoza de inflaţie la 16,3% pentru finalul anului 2022

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.

Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.

În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.