Firmele nu vor primi, cel puțin deocamdată, o protecție generală împotriva sancțiunilor provocate de disfuncționalitățile platformelor fiscale. Comisiile pentru buget și juridică ale Senatului au adoptat un raport comun de respingere pentru proiectul L439/2026, care introducea principiul avertismentului la prima abatere și interzicea sancționarea contribuabilului atunci când neconformarea era provocată de sistemele informatice ale statului.
Raportul negativ a fost adoptat cu majoritate de voturi și depus la Senat pe 16 septembrie. Ministerul Finanțelor nu susține inițiativa, iar alte două comisii parlamentare au transmis, anterior, avize negative. Consiliul Legislativ a avizat însă favorabil proiectul, dar cu numeroase observații tehnice.
Raportul de respingere nu închide procedura. Proiectul urmează să fie votat de plenul Senatului, prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților va avea votul final. Termenul pentru adoptarea tacită la Senat este 2 octombrie 2026.
Avertisment în loc de amendă la prima abatere
Proiectul stabilea că, pentru prima încălcare constatată într-un interval de 12 luni a unei obligații fiscale declarative, informative, procedurale sau digitale, ANAF trebuie să aplice avertismentul, dacă abaterea nu a redus taxele și impozitele datorate.
Contribuabilul ar fi primit un termen cuprins între 15 și 90 de zile pentru remedierea neregulii. Dacă problema era corectată în intervalul stabilit, nu s-ar mai fi aplicat amendă contravențională și nici sancțiuni accesorii.
Protecția nu ar fi fost acordată în cazurile de fraudă, rea-credință, folosire a unor documente false, refuz de prezentare a documentelor, sustragere de la control sau fapte de natură penală. Sarcina dovedirii relei-credințe ar fi revenit organului fiscal.
Inițiativa mergea însă mult mai departe. Pentru o obligație fiscală digitală nouă, aplicabilă PFA-urilor, profesiilor liberale, microîntreprinderilor și IMM-urilor, amenzile ar fi putut fi introduse numai după o perioadă de acomodare de cel puțin 180 de zile.
Capturile de ecran ar fi devenit probe prevăzute expres de lege
Una dintre cele mai importante prevederi interzicea aplicarea sancțiunilor atunci când întârzierea sau neîndeplinirea obligației era provocată de:
- indisponibilitatea ori funcționarea defectuoasă a platformei autorității;
- erori tehnice dovedite prin mesaje ale sistemului, recipise, numere de înregistrare sau capturi de ecran;
- publicarea tardivă a instrucțiunilor și specificațiilor tehnice;
- contradicții între ghidurile sau răspunsurile oficiale ale autorităților.
Termenul de conformare ar fi fost prelungit automat cu perioada în care sistemul nu a putut fi folosit, plus încă cinci zile lucrătoare.
ANAF ar fi fost obligată să publice incidentele tehnice în cel mult 24 de ore de la constatarea lor. Chiar și în lipsa recunoașterii incidentului de către instituție, contribuabilul ar fi putut demonstra tentativa de conformare prin orice mijloc de probă.
Aceste garanții nu există în prezent într-o formă generală, aplicabilă tuturor platformelor și obligațiilor fiscale.
Ce se întâmplă acum dacă SPV nu funcționează
O firmă nu este scutită automat de amendă doar pentru că susține că nu a putut accesa Spațiul Privat Virtual, programul de declarații sau o altă aplicație ANAF.
În lipsa unei dispoziții speciale sau a unei prelungiri oficiale, termenul legal rămâne aplicabil. O problemă produsă de calculatorul firmei, de certificatul digital, de conexiunea la internet, de programul contabil ori de configurarea accesului în SPV este, de regulă, diferită de indisponibilitatea sistemului ANAF.
Capturile de ecran, mesajele de eroare, solicitările trimise serviciului de asistență și încercările repetate de depunere pot fi folosite pentru contestarea unei sancțiuni, dar nu asigură, prin ele însele, anularea automată a amenzii.
Codul de procedură fiscală oferă o protecție punctuală pentru declarațiile transmise în termen, dar respinse din cauza unor erori de completare. Dacă declarația validă este redepusă până în ultima zi a lunii în care s-a împlinit termenul, data depunerii poate rămâne cea din mesajul electronic inițial. Această regulă privește însă o declarație efectiv transmisă și invalidată, nu simpla imposibilitate de accesare a platformei.
e-Factura are deja o excepție, dar numai pentru căderile de cel puțin 24 de ore
În cazul RO e-Factura există o protecție expresă, dar mai restrânsă decât cea propusă prin proiectul L439/2026.
Dacă sistemul nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere se suspendă până la repunerea sa în funcțiune. Factura poate fi comunicată în condițiile obișnuite, dar trebuie transmisă ulterior și prin RO e-Factura.
Perioadele de nefuncționare trebuie publicate pe site-urile ANAF și Ministerului Finanțelor. Prin urmare, diferența decisivă este între o indisponibilitate oficială a sistemului și o problemă tehnică invocată individual de contribuabil.
Începând din 2026, termenul general pentru transmiterea facturilor în sistem este de cinci zile lucrătoare de la emitere, fără a depăși cinci zile lucrătoare de la data-limită legală pentru emiterea facturii.
Pentru depășirea termenului, amenzile sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei pentru contribuabilii mari, între 2.500 și 5.000 de lei pentru cei mijlocii și între 1.000 și 2.500 de lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice. Constatarea se face pentru una sau mai multe facturi al căror termen de transmitere expiră în aceeași lună calendaristică.
De ce a fost criticat proiectul
Consiliul Fiscal a constatat că nu au fost îndeplinite cerințele aplicabile inițiativelor care pot reduce veniturile bugetare și a solicitat documentele privind impactul financiar și eventualele măsuri de compensare.
Consiliul Economic și Social a criticat faptul că unele garanții erau acordate numai PFA-urilor, profesiilor liberale, microîntreprinderilor și IMM-urilor, deși predictibilitatea fiscală ar trebui să fie aplicabilă tuturor contribuabililor.
CES a mai atras atenția că avertismentul acordat pentru prima abatere din fiecare interval de 12 luni ar putea elimina practic sancțiunea pentru anumite obligații care se îndeplinesc o singură dată pe an. Instituția a cerut o abordare unitară și nediscriminatorie.
Raportul negativ lasă astfel nerezolvată problema centrală reclamată de mediul de afaceri: cine suportă consecințele atunci când statul impune raportarea exclusiv digitală, dar instrumentul pus la dispoziție contribuabilului nu funcționează sau funcționează defectuos.