DCBusiness › Bănci › Factori care influențează deprecierea leului în 2025. Raport BNR

Factori care influențează deprecierea leului în 2025. Raport BNR

Oana Pavelescu
13 AUGUST 2025
Casă de schimb valutar
Leul rămâne sub presiune în primele luni din 2025, depreciindu-se în raport cu euro și înregistrând prime de risc mai ridicate decât alte monede din regiune, arată raportul BNR asupra inflației. Această evoluție, alimentată de dezechilibre economice interne și factori externi, pune presiune suplimentară pe prețuri și costurile de finanțare ale României.

RON/EUR în creștere, influențat de factori interni și externi

În primele luni din 2025, cursul de schimb leu/euro a continuat să urce, potrivit raportului BNR asupra inflației. Deprecierea monedei naționale a fost determinată de o combinație de factori: dezechilibrul balanței de plăți, incertitudinile fiscale interne și contextul internațional marcat de volatilitate pe piețele financiare.

Această tendință a adăugat presiune asupra inflației, în special prin scumpirea bunurilor importate, de la alimente procesate și echipamente industriale până la carburanți și materii prime.

Comparații regionale

Evoluția leului contrastează cu stabilitatea relativă înregistrată de alte monede din regiune, precum coroana cehă, zlotul polonez sau forintul maghiar, care au rămas mai bine ancorate față de euro în perioada analizată. Acest decalaj reflectă atât particularitățile economiei românești, cât și percepția investitorilor privind riscul asociat țării.

Citește și: BNR: materii prime și piața muncii, riscuri pentru inflație

Primele de risc, peste media regiunii

Indicele CDS (Credit Default Swap) pe termen de 5 ani pentru România a rămas la un nivel semnificativ mai ridicat comparativ cu vecinii, indicând o percepție mai mare a riscului de nerambursare a datoriei suverane. Această diferență de percepție influențează costul de finanțare al statului și al companiilor românești pe piețele externe.

Factori de volatilitate

BNR evidențiază că volatilitatea cursului de schimb este alimentată de:

  • incertitudinile privind politica fiscală,

  • deficitul extern ridicat,

  • evoluția prețurilor la energie,

  • schimbările de pe piețele internaționale ale capitalului, influențate de politica monetară a BCE și a Fed.

Perspective

Pe termen scurt, presiunile asupra leului ar putea persista dacă deficitul de cont curent rămâne ridicat și absorbția fondurilor europene nu accelerează. Pe termen mediu, o reducere a percepției de risc și stabilizarea inflației ar putea tempera volatilitatea și sprijini o apreciere ușoară a monedei naționale.

Oana Pavelescu
Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Bănci Vezi toate articolele