Dunărea sufocă energia: Cernavodă oprită, un reactor de la Kozlodui retras pentru revizie

Criza provocată de nivelul scăzut al Dunării continuă să afecteze producția de electricitate din România și Bulgaria. La intrarea în țară, debitul fluviului a coborât la 1.200 de metri cubi pe secundă, mai puțin de o treime din media lunii octombrie. Cele două reactoare de la Cernavodă rămân oprite, în timp ce Bulgaria a programat pentru 8 octombrie oprirea reactorului 6 de la Kozlodui pentru revizia anuală. Separat, centrala bulgară a anunțat reducerea producției din cauza scăderii nivelului apei. Suprapunerea acestor evoluții poate restrânge oferta de electricitate din regiune într-o perioadă în care România are nevoie de importuri

Debitul Dunării, cu aproape 70% sub media lunii octombrie

Potrivit buletinului Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru 8 octombrie 2026, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, a fost în ușoară scădere și a ajuns la 1.200 mc/s. Media multianuală pentru luna octombrie este de 3.900 mc/s.

Raportat la acest reper, debitul actual reprezintă aproximativ 30,8% din medie, respectiv un deficit de 69,2%. În aval de Porțile de Fier, INHGA consemnează, de asemenea, scăderea debitelor. Pentru intervalul până în dimineața zilei de 9 octombrie, prognoza indică menținerea debitului la Baziaș la 1.200 mc/s și continuarea scăderii în aval

Nici perspectiva următoarei săptămâni nu indică o revenire consistentă. Prognoza pentru intervalul 7-14 octombrie, publicată pe 7 octombrie, prevede menținerea debitului în jurul valorii de 1.200 mc/s în cea mai mare parte a perioadei, urmată de o creștere ușoară, până la 1.250 mc/s la finalul intervalului. Chiar și această valoare ar reprezenta doar aproximativ 32% din media lunii. În aval de Porțile de Fier sunt anticipate scăderi ușoare, urmate de stabilizare în ultimele trei zile ale perioadei analizate

Cernavodă rămâne fără producție. Repornirea nu este garantată pe 15 octombrie

În România, nivelul scăzut al Dunării continuă să împiedice reluarea producției la centrala nucleară de la Cernavodă.

Potrivit informațiilor publicate pe 7 octombrie de Radio România Constanța, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că cele două reactoare rămân oprite cel puțin până pe 15 octombrie.

„Suntem în cea mai dificilă și provocatoare situație din ultimele decenii”, a afirmat oficialul, explicând că debitele și nivelurile scăzute ale fluviului afectează puternic centrala

Data de 15 octombrie reprezintă un termen minim indicat de autorități, nu o dată confirmată pentru repornire. Reconectarea depinde de îndeplinirea condițiilor tehnice și de siguranță, inclusiv de evoluția nivelului apei în zona centralei.

Nuclearelectrica a anunțat începerea opririi controlate a Unității 2 în dimineața de 13 august 2026, din cauza scăderii continue și semnificative a nivelului Dunării. Compania a precizat atunci că specialiștii vor decide reconectarea unităților în funcție de evoluția prognozelor, cu respectarea marjelor de securitate nucleară. Menținerea ambelor unități în stare oprită sigură nu afectează parametrii de securitate nucleară, potrivit raportării transmise Bursei de Valori București

Cele două reactoare au o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare. Oprirea lor lasă indisponibilă o capacitate nucleară de circa 1.400 MW, care trebuie compensată prin alte surse de producție și prin importuri, în funcție de consum și de disponibilitatea celorlalte centrale

Apa puțină afectează simultan energia nucleară și hidrocentralele

Problema Dunării se transmite sistemului energetic prin două mecanisme: restricționează alimentarea cu apă necesară funcționării centralei nucleare și reduce resursa disponibilă pentru producția hidroenergetică.

Conducerea Transelectrica a explicat, într-un răspuns publicat de Mediafax pe 26 septembrie, că seceta din bazinul Dunării a redus producția hidrocentralelor și a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă. România a beneficiat de importuri prin interconectările pieței europene pentru susținerea consumului

Suprapunerea celor două pierderi este deosebit de dificilă: sistemul trebuie să înlocuiască producția nucleară într-o perioadă în care și resursa hidro este limitată. În orele fără producție solară, disponibilitatea centralelor pe gaze și cărbune, producția eoliană și importurile devin decisive pentru acoperirea consumului.

Ce oprește Bulgaria la Kozlodui

În Bulgaria, oprirea anunțată pentru 8 octombrie privește reactorul 6 de la Kozlodui și are drept motiv revizia anuală programată.

Ministerul Energiei de la Sofia a precizat, într-un comunicat din 7 octombrie, că retragerea unității din sistem a fost coordonată cu operatorul de transport ESO, după o solicitare depusă în prealabil.

Lucrările includ verificarea și mentenanța sistemelor și echipamentelor, măsuri pentru exploatarea pe termen lung și reîncărcarea reactorului cu combustibil nuclear pentru următoarea campanie de funcționare. Revizia este prevăzută să dureze până la sfârșitul lunii noiembrie.

Reactorul 5 continuă să funcționeze, însă puterea sa este adaptată nivelului Dunării și posibilităților de asigurare a apei tehnologice necesare centralei

Astfel, Bulgaria intră în perioada de revizie a unui reactor în timp ce funcționarea celuilalt rămâne condiționată de situația hidrologică. Comunicatul consultat anunță oprirea programată pentru 8 octombrie, fără să precizeze ora deconectării efective.

Separat de revizie, Dunărea a impus reducerea puterii

Cu două zile înainte de oprirea programată a reactorului 6, operatorul Kozlodui a anunțat o nouă măsură legată direct de scăderea nivelului fluviului.

Comunicatul oficial din 6 octombrie prevede reducerea preventivă a puterii totale a celor două reactoare cu aproximativ 90 MW. Această cifră privește reducerea cumulată anunțată, nu câte 90 MW pentru fiecare reactor.

Decizia a fost luată de grupul de lucru responsabil de exploatarea sigură a centralei în condițiile unei scăderi prelungite a nivelului apei. Operatorul avertizează că prognozele indică o continuare a scăderii Dunării și că ar putea deveni necesare măsuri suplimentare. Acțiunile sunt coordonate cu Ministerul Energiei și cu operatorul sistemului electric bulgar

Ce soluții pregătesc bulgarii

Autoritățile bulgare analizează intervenții care să reducă vulnerabilitatea centralei la nivelurile foarte scăzute ale Dunării.

Pe 7 octombrie, ministrul Energiei, Iva Petrova, a explicat în comisia parlamentară de specialitate că operatorul Kozlodui a prezentat un raport cu patru măsuri posibile. Direcțiile analizate urmăresc susținerea nivelului apei și utilizarea altor rezervoare de apă.

Ministrul a subliniat însă că majoritatea soluțiilor au un termen de implementare mediu și nu pot fi realizate imediat, în actualele condiții hidrologice

Încă din 24 august, Ministerul Energiei anunțase lucrul la un proiect de dig în zona centralei și examinarea posibilității de transfer al unor volume de apă din rezervoare interioare. Analizele au inclus măsurători ale nivelului fluviului, investigarea albiei și modelare hidraulică. Acestea sunt soluții anunțate sau analizate; informațiile consultate nu confirmă că lucrările respective sunt finalizate și operaționale

De ce problemele Bulgariei contează pentru România

Bulgaria reprezintă o rută importantă pentru alimentarea României cu electricitate. Potrivit unei analize a datelor ENTSO-E prezentate de Asociația Energia Inteligentă și publicate de Mediafax, în perioada 26 august-24 septembrie, fluxurile fizice din Bulgaria către România au însumat 624 GWh, iar cele în sens invers 68,6 GWh. Soldul rezultat este de aproximativ 555,4 GWh în favoarea României.

Aceste valori descriu energia măsurată la frontieră. Ele nu identifică automat țara în care a fost produsă electricitatea și nici centrala de proveniență

Retragerea unui reactor de la Kozlodui poate reduce surplusul disponibil în Bulgaria și poate pune presiune asupra ofertei regionale. Acesta este un efect posibil al diminuării producției, nu o pierdere de importuri deja cuantificată pentru România.

Impactul efectiv va depinde de capacitatea Bulgariei de a compensa producția nucleară prin alte centrale, de consumul regional, de disponibilitatea energiei pe piața europeană și de capacitățile de transport transfrontalier.

Transelectrica a explicat că importurile sunt realizate în limita capacităților tehnice disponibile. Frontierele cu Bulgaria și Ungaria sunt integrate în cuplarea piețelor pentru ziua următoare și intrazilnice, mecanism prin care energia disponibilă în piața europeană poate fi direcționată către zonele deficitare

Presiune pe prețuri și pe orele de vârf

Pentru România, riscul economic este ca energia necesară pentru înlocuirea producției indisponibile să devină mai scumpă, mai ales în intervalele cu cerere ridicată și producție regenerabilă redusă.

Dacă oferta regională scade în aceleași ore în care România are nevoie de importuri, cumpărătorii pot ajunge să concureze pentru volume mai mici de electricitate. Acest mecanism poate împinge în sus prețurile angro și costurile de achiziție ale furnizorilor.

Efectul asupra facturilor nu poate fi exprimat, pe baza informațiilor disponibile, printr-un procent cert. El depinde de contractele furnizorilor, de durata dificultăților și de condițiile comerciale aplicabile consumatorilor.

Potrivit relatării Radio România Constanța, autoritățile susțin că, în situația prezentată, nu se impun restricții de consum, dar avertizează asupra posibilității creșterii facturilor din cauza importurilor

Oprirea reactorului bulgar și menținerea centralei românești fără producție sporesc presiunea asupra sistemului regional. Ele nu demonstrează, prin ele însele, că România va avea întreruperi de alimentare.

Ce măsuri a pregătit România pentru Cernavodă

În România, CNSU a aprobat pe 2 septembrie un sistem de intervenție temporar, modular și reversibil în zona confluenței Dunării Vechi cu intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Planul prevede amplasarea unor nave sau barje încărcate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri, pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către priza centralei. O etapă ulterioară presupune o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje pe aproximativ 170 de metri, cu un baraj temporar din piatră ca variantă de rezervă.

Dacă aceste intervenții nu asigură efectul necesar, planul include utilizarea unor pompe de mare capacitate. Pragul prevăzut pentru declanșare este de 1,58 metri în bazinul prizei de apă

Aceste măsuri aprobate nu echivalează cu o confirmare că toate etapele sunt executate sau că repornirea reactoarelor este posibilă. Pentru reluarea producției contează nivelul și disponibilitatea apei la instalațiile centralei, alături de toate celelalte condiții de siguranță. Debitul de la Baziaș rămâne un indicator al situației fluviului, însă decizia de reconectare aparține specialiștilor de la Cernavodă