DCBusiness › Actualitate › Dunărea scade din nou la Cernavodă. Prognoza coboară sub pragul minim de funcționare a centralei

Dunărea scade din nou la Cernavodă. Prognoza coboară sub pragul minim de funcționare a centralei

Centrala de la Cernavodă
Nivelul Dunării la Cernavodă ar putea coborî în trei zile sub pragul minim de funcționare comunicat de Apele Române.

Dunărea este prognozată să coboare, în următoarele trei zile, sub nivelul minim care permite funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, comunicat de Apele Române în august. Scăderea vine într-un moment în care autoritățile au reluat dragarea pentru a îmbunătăți alimentarea cu apă spre centrală, iar debitul fluviului la intrarea în România reprezintă numai o treime din media lunii octombrie.

La Cernavodă, nivelul Dunării era vineri, 2 octombrie, de -221 de centimetri, potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos. Este cu numai 9 centimetri peste pragul de -230 de centimetri, indicat de Apele Române în această vară drept limita minimă pentru funcționarea centralei.

Prognoza arată însă că această diferență se va reduce rapid. Nivelul apei este estimat la -224 de centimetri peste 24 de ore, -227 de centimetri peste 48 de ore și -231 de centimetri peste 72 de ore. Peste cinci zile, cota ar putea ajunge la -241 de centimetri, conform AFDJ.

Ce înseamnă pragul de -230 de centimetri

Nivelul apei este esențial pentru alimentarea instalațiilor de răcire ale centralei. În timpul scăderilor din această vară, Administrația Națională „Apele Române” a comunicat explicit limita de funcționare.

„Nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcționarea Centralei este de -230 cm”, preciza instituția pe 10 august, potrivit Știrilor ProTV.

Raportată la această limită, prognoza pentru următoarele trei zile indică o coborâre cu un centimetru sub prag. La orizontul de cinci zile, diferența ar ajunge la 11 centimetri.

Aceste cote sunt măsurate față de reperul convențional al stației hidrometrice. Valoarea de -230 de centimetri nu reprezintă adâncimea apei, ci nivelul suprafeței Dunării în raport cu „zero”-ul mirei de măsurare.

De ce scade apa: Dunărea intră în țară cu numai o treime din debitul obișnuit

Prognoza nefavorabilă de la Cernavodă se înscrie într-o situație de debite foarte reduse pe Dunăre.

Buletinul INHGA din 1 octombrie indică la Baziaș, la intrarea fluviului în România, un debit de 1.350 de metri cubi pe secundă. Media multianuală a lunii octombrie este de 3.900 de metri cubi pe secundă. Prin urmare, volumul de apă care intră în țară reprezintă aproximativ 35% din normal.

Institutul prognozează o scădere până la 1.250 mc/s pe 8 octombrie, echivalentul a aproximativ 32% din media lunii. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în general în scădere, conform INHGA.

Pentru Cernavodă contează însă și câtă apă ajunge efectiv pe Dunărea Veche. De aceea, intervențiile autorităților urmăresc îmbunătățirea curgerii spre centrală și redistribuirea apei în zona bifurcației cu brațul Bala.

Autoritățile au reluat dragarea spre Cernavodă

Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă s-a reunit joi, 1 octombrie, pentru a stabili recomandări privind distribuția debitului între Bala și Dunărea Veche.

Între timp, draga Administrației Fluviale a Dunării de Jos a reluat lucrările la Cochirleni. Potrivit informațiilor furnizate News.ro de reprezentanții AFDJ, intervenția urmărește realizarea unui canal de 50-60 de metri lățime, cu o adâncime efectivă de doi metri față de cota de -250 de centimetri de la Cernavodă.

Contractul prevede îndepărtarea a 120.000 de metri cubi de sedimente. După Cochirleni, lucrările sunt prevăzute la Rasova, Fermecatu, Mărleanu și Lebăda. În zonă operează și două utilaje mai mici ale Apelor Române, conform News.ro

Ce înseamnă aceste date pentru repornirea reactoarelor

Evoluția prognozată a Dunării nu oferă perspectiva unei îmbunătățiri hidrologice în următoarele zile. Totuși, pragul de -230 de centimetri comunicat în august nu poate fi prezentat automat drept nivelul la care reactoarele pot fi repornite.

În informarea din 24 august, Nuclearelectrica preciza că decizia privind reconectarea unităților urma să fie luată în funcție de evoluția prognozelor și de datele tehnice disponibile, fără să anunțe atunci o dată pentru reluarea producției.

Datele actuale arată, așadar, o nouă scădere a apei spre și sub limita comunicată în vară. Ele nu permit stabilirea unei date de repornire, pentru care este necesară evaluarea tehnică a operatorului centralei.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele