Insolvențele firmelor și PFA-urilor au crescut în 2026. Comerțul și construcțiile, cele mai afectate domenii
03 Octombrie 2026
Dunărea și râurile României vor avea debite mult sub mediile multianuale în următoarele luni. Ce impact poate avea situația asupra economiei.
Debitele Dunării și ale principalelor râuri din România vor rămâne sub mediile multianuale în ultimele luni ale anului 2026, potrivit prognozei hidrologice pentru perioada octombrie-decembrie. Situația poate avea efecte asupra agriculturii, producției de energie, navigației și activităților economice care depind de resursele de apă.
La intrarea în țară, prin secțiunea Baziaș, debitul maxim al Dunării este estimat la doar 1.600 de metri cubi pe secundă în octombrie, față de o medie multianuală de 3.900 mc/s.
Octombrie: cele mai mici debite, în sud-estul țării
Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în octombrie, regimul hidrologic va ajunge în general la 30-50% din mediile multianuale lunare.
Valori mai ridicate, de 50-80%, sunt prognozate pentru râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, precum și pentru bazinele superioare ale Oltului și Bistriței. În schimb, hidrologii estimează valori sub 30% în bazinele Râmnicu Sărat și Bârlad și pe râurile din Dobrogea.
Pentru economie, diferențele regionale contează în special în sectoarele care folosesc apa pentru producție, irigații sau alimentarea populației.
Dunărea: debit mult sub media perioadei
La Baziaș, debitul Dunării va avea în octombrie o valoare maximă estimată de 1.600 mc/s și una minimă de 1.200 mc/s. Media multianuală pentru această lună este de 3.900 mc/s.
În noiembrie, situația rămâne sub valorile obișnuite. INHGA estimează un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s, în condițiile unei medii multianuale de 4.700 mc/s.
Diferența este importantă pentru navigația fluvială și pentru activitățile economice care folosesc Dunărea ca rută de transport.
Noiembrie: deficitul hidrologic persistă
În noiembrie, majoritatea râurilor vor avea debite cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale.
Valori de 50-80% sunt prognozate pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Jiu și Prahova, precum și în bazinele superioare ale Mureșului, Oltului și Bistriței.
Cele mai mici valori, sub 30%, sunt estimate în bazinele Râmnicu Sărat și Bârlad.
Decembrie aduce o ușoară creștere, dar nu peste normal
În decembrie, regimul hidrologic va fi în general mai bun decât în lunile de toamnă, cu valori estimate la 50-80% din mediile multianuale.
Totuși, mai multe regiuni vor rămâne în intervalul 30-50%. Este cazul bazinelor Crasna, Barcău, Crișuri, Vedea, Argeș, Râmnicu Sărat și Putna, precum și al bazinului Prut și al unor sectoare ale Buzăului, Trotușului, Moldovei și Sucevei.
Sub 30% sunt prognozate valorile din bazinul Bârladului. Pe râurile din Dobrogea, regimul hidrologic este estimat tot la valori reduse.
Ce se întâmplă cu Dunărea în decembrie
Pentru decembrie, media multianuală a debitului Dunării la intrarea în țară este de 5.100 mc/s. Prognoza INHGA indică însă un debit maxim de numai 3.500 mc/s și unul minim de 1.900 mc/s.
Astfel, chiar dacă valorile prognozate pentru sfârșitul anului cresc față de octombrie și noiembrie, ele rămân sub media multianuală.
Apa rămâne o variabilă importantă pentru economie
Un regim hidrologic inferior mediilor multianuale poate pune presiune pe activitățile economice care depind de disponibilitatea apei. Agricultura este unul dintre domeniile direct expuse, în special în regiunile cu debite foarte mici.
Nivelurile scăzute ale Dunării pot avea implicații și pentru transportul fluvial, deoarece condițiile de navigație depind de adâncimea disponibilă pe anumite sectoare ale fluviului.
Un alt domeniu important este energia. Disponibilitatea apei reprezintă un factor relevant pentru producția hidroenergetică, astfel că evoluția debitelor trebuie urmărită în paralel cu necesarul de consum și cu aportul celorlalte surse de producție.
Primele formațiuni de gheață, posibile în decembrie
INHGA avertizează că, în decembrie, pot apărea formațiuni incipiente de gheață, precum gheața la maluri și năboiul, în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului, precum și pe unele râuri mici din centrul și nordul țării.
Aceste fenomene pot influența regimul de scurgere și condițiile locale de exploatare a resurselor de apă. Hidrologii subliniază că prognoza pentru următoarele trei luni are caracter orientativ și va fi actualizată prin prognoze de scurtă durată.
În situațiile în care există posibilitatea depășirii cotelor de apărare, INHGA va emite avertizări hidrologice pe baza situației din teren și a evoluției factorilor meteorologici.