Dumitru Chisăliță: criza politică poate scumpi energia, gazele și carburanții

Căderea Guvernului Bolojan începe să producă efecte directe în piața energiei, iar primele semnale sunt deja vizibile în prețurile carburanților, energiei electrice și gazelor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că România intră într-o perioadă de risc economic și energetic major, în care instabilitatea politică poate împinge în sus costurile suportate de populație și companii.

Potrivit analizei transmise de expert, piața reacționează deja la incertitudinea politică prin deprecierea leului, scăderea încrederii investitorilor și creșterea percepției de risc. „Piețele energetice nu așteaptă rezultatul negocierilor politice. Ele reacționează imediat la risc. Iar România transmite astăzi exact semnalul pe care investitorii îl evită: instabilitate, lipsă de direcție și posibilitatea unor decizii economice impredictibile”, arată Dumitru Chisăliță.

Analiza indică faptul că, de la începutul crizei politice, leul s-a depreciat cu aproximativ 3,5%, în timp ce benzina s-a scumpit cu 5,1%, motorina cu 8,4%, gazele pe piața spot BRM cu 2,6%, iar energia electrică pe OPCOM cu 15,2%.

Cum poate afecta criza politică facturile românilor

Dumitru Chisăliță avertizează că efectele nu se opresc la volatilitatea piețelor financiare, ci pot ajunge rapid în buzunarele consumatorilor. Un leu mai slab înseamnă costuri mai mari pentru importurile de energie, gaze și combustibili, deoarece aceste piețe sunt puternic influențate de prețurile externe exprimate în euro și dolari.

„România a intrat într-un cerc periculos: instabilitatea politică slăbește încrederea economică, iar scumpirea energiei alimentează inflația și tensiunile sociale”, avertizează președintele AEI.

În plus, investitorii devin mai prudenți într-un sector care depinde de investiții masive în rețele, producție și stocare. Expertul arată că, în condițiile unui guvern interimar și ale incertitudinii fiscale, multe proiecte energetice mari pot fi amânate. Sunt vizate inclusiv investițiile în regenerabile și infrastructura de transport energetic.

Riscuri pentru PNRR și fondurile europene

Analiza subliniază și riscul întârzierii reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene destinate energiei. Dumitru Chisăliță amintește că România depinde de investițiile din PNRR pentru modernizarea sistemului energetic, iar instabilitatea politică poate întârzia jaloanele și proiectele din energie verde, stocare și infrastructură. Reuters este citată în analiză cu referire la riscurile privind accesarea a aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene.

În același timp, companiile energetice listate la bursă, precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom, sunt sensibile la schimbările politice și la posibilitatea unor noi intervenții în piață. Investitorii se tem de taxe suplimentare, noi plafonări sau schimbări bruște de reglementare.

Scenariul următoarelor două săptămâni

În analiza sa, Dumitru Chisăliță estimează că, în lipsa unui nou guvern stabil în următoarele două săptămâni, energia electrică de pe piața en-gros ar putea crește cu încă 3% până la 8%, gazele cu 2%-6%, benzina ar putea ajunge la 9,25-9,35 lei/litru, iar motorina la 10-10,15 lei/litru.

Expertul avertizează că motorina este mai sensibilă la logistică și importuri, în timp ce piața energiei electrice reacționează rapid la percepția de risc și la blocajele decizionale.

Scenariul unui guvern PSD-AUR

Analiza include și un scenariu în care, în aproximativ o lună, s-ar instala un guvern PSD-AUR. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, piețele ar putea interpreta această formulă drept un risc suplimentar pentru stabilitatea economică și relația cu Uniunea Europeană.

În acest scenariu, energia electrică de pe piața en-gros ar putea crește cu 8%-18%, gazele cu 5%-12%, benzina ar putea urca la 9,40-9,60 lei/litru, iar motorina la 10,10-10,30 lei/litru.

„Într-o perioadă în care securitatea energetică ar trebui consolidată, criza politică riscă să transforme energia într-o nouă sursă majoră de vulnerabilitate națională”, concluzionează Dumitru Chisăliță.