Diferențe uriașe de preț la energie între România și Vestul Europei

România – între cele mai scumpe piețe de energie din Europa

Prețul energiei electrice tranzacționate pe piața spot OPCOM pentru ziua de mâine s-a stabilit la 121,82 euro/MWh, plasând România în top 3 al celor mai scumpe piețe din Uniunea Europeană. Nivel similar s-a înregistrat în Grecia și Bulgaria, în timp ce în restul Europei valorile sunt semnificativ mai reduse: 84,98 euro/MWh în Belgia, 86,14 euro/MWh în Spania sau doar 58,30 euro/MWh în Franța.

Deși prețul din România a scăzut cu aproximativ 2% față de ziua anterioară, rămâne mult peste media europeană și aproape dublu față de piețele mature din Vest. Spre comparație, în Franța, unde producția nucleară și interconexiunile sunt stabile, prețul energiei este cu peste 50% mai mic decât în România.

Citește și: România, campioană absolută la prețul energiei în Europa

Cauze structurale: infrastructură limitată și producție variabilă

Experții din industrie explică faptul că diferențele mari de preț sunt cauzate de factori structurali care afectează de ani buni piața energetică românească. Printre aceștia:

• Capacitate insuficientă de producție disponibilă la orele de vârf, în special din surse ieftine precum hidro sau nuclear;

• Limitări în rețeaua de transport și dificultăți în evacuarea energiei din anumite regiuni, mai ales din Dobrogea, unde producția eoliană este ridicată;

• Interconectări regionale reduse, ceea ce face dificil exportul sau importul rapid de energie ieftină în funcție de nevoi;

• Cerere crescută pe fondul temperaturilor mai scăzute și al activității industriale în creștere la început de trimestru.

Harta publicată de Transelectrica confirmă situația dezechilibrată: zonele cu cel mai mare potențial de producție regenerabilă (Dobrogea și sudul țării) nu sunt încă perfect integrate cu centrele mari de consum (București, Cluj, Timișoara), iar capacitatea de racordare rămâne insuficientă.

Piața internă, sensibilă la volatilitatea europeană

Deși România produce mai multă energie decât consumă în anumite intervale orare, prețul rămâne ridicat din cauza mecanismelor de piață comune cu țările vecine. Atunci când prețurile cresc în Ungaria sau Bulgaria, efectul se transmite automat și în piața locală.

„România funcționează într-o piață regională interconectată, dar cu infrastructură internă fragilă. Atâta timp cât nu avem capacități noi de producție stabilă și nu creștem puterea liniilor de transport, vom continua să fim vulnerabili la volatilitatea externă”, explică analiștii citați de DCBusiness.

Citește și: Am aflat data de la care România devine independentă energetic

Vestul Europei: prețuri scăzute și ofertă stabilă

În timp ce România și statele din sud-estul Europei se confruntă cu prețuri peste 120 euro/MWh, în vestul continentului situația este complet diferită. Franța (58,30 euro) și Norvegia (56,12 euro) au printre cele mai mici tarife, datorită mixului energetic dominat de hidro și nuclear și interconexiunilor transfrontaliere eficiente.

Chiar și în Germania sau Cehia, piețe cu cerere mare, prețurile rămân sub 107 euro/MWh – cu aproape 15% mai mici decât în România.

Perspective: prețurile rămân ridicate până la iarnă

Specialiștii estimează că, în lipsa unor volume suplimentare din hidro și nuclear, prețurile vor rămâne peste media UE cel puțin până la sfârșitul anului. Reluarea producției la centrala de la Iernut și punerea în funcțiune a unor noi capacități eoliene și solare ar putea aduce un echilibru doar începând cu vara anului 2026.

„România are nevoie urgentă de investiții în rețeaua de transport și de capacități noi de producție. Fără acestea, vom continua să fim printre piețele cele mai scumpe din Europa, chiar și atunci când oferta internă este suficientă”, atrag atenția specialiștii din industrie.