DCBusiness Actualitate De ce rămân șoferii blocați la primul viscol. Greșeala care costă România milioane

De ce rămân șoferii blocați la primul viscol. Greșeala care costă România milioane

Viscolul închide mai multe șosele / Foto: Arhivă
În fiecare iarnă cu viscol puternic, România retrăiește același scenariu: drumuri închise, coloane de mașini blocate ore în șir și intervenții dificile ale autorităților. Specialiștii atrag atenția că una dintre cauzele majore ale acestor blocaje este dispariția sau utilizarea insuficientă a parazăpezilor, panouri menite să reducă depunerea zăpezii pe carosabil.

Viscolul nu înseamnă doar ninsoare abundentă, ci combinația dintre vânt puternic și temperaturi scăzute. În lipsa unor bariere eficiente, zăpada este viscolită continuu pe șosea, chiar și după ce utilajele de deszăpezire au intervenit.

Parazăpezile, o soluție simplă ignorată

Parazăpezile sunt structuri din lemn, metal sau materiale sintetice, montate paralel cu drumul, la o distanță calculată în funcție de direcția dominantă a vântului. Rolul lor este de a reduce viteza curenților de aer și de a determina depunerea zăpezii înainte ca aceasta să ajungă pe carosabil.

În zonele de câmpie, unde nu există perdele forestiere naturale, eficiența acestor panouri este considerată ridicată. Fără ele, troienele se formează rapid, iar șoselele devin impracticabile, în special pe sectoare expuse precum drumurile naționale din Bărăgan sau autostrăzile care traversează câmp deschis.

Citește și: Viscol pe autostrăzi! Trafic controlat pe A2 și drumuri închise în sudul țării

De ce au dispărut din peisaj

În ultimii ani, montarea sezonieră a parazăpezilor a devenit tot mai rară în unele județe. Printre motivele invocate de specialiști se numără costurile de întreținere, furturile sau vandalizarea panourilor, dar și faptul că multe contracte de deszăpezire sunt axate pe intervenții reactive – pluguri și materiale antiderapante – și mai puțin pe prevenție.

În practică, acest lucru înseamnă că utilajele pot curăța carosabilul, însă vântul aduce din nou zăpada pe șosea în doar câteva minute, generând un efect de „muncă în gol”.

Consecințele economice și de siguranță

Blocajele provocate de viscol nu înseamnă doar disconfort pentru șoferi. Ele pot duce la întârzieri majore în transportul de mărfuri, pierderi economice pentru companii și situații de risc pentru persoanele surprinse în trafic la temperaturi negative.

Camioanele rămase în rampă sau derapate pot transforma rapid un sector de drum într-un punct critic, iar intervenția devine mult mai dificilă odată ce circulația este paralizată.

Ce soluții există

Specialiștii în infrastructură susțin că reintroducerea parazăpezilor în zonele cu risc ridicat ar fi o măsură cu costuri relativ reduse comparativ cu pierderile generate de închiderea drumurilor. În paralel, ar putea fi dezvoltate perdele forestiere de protecție, o soluție pe termen lung, dar cu beneficii suplimentare pentru mediu.

Combinarea parazăpezilor cu aplicarea preventivă de sarură și cu restricții rapide pentru traficul greu în condiții de viscol ar putea reduce semnificativ riscul blocajelor majore.

În lipsa acestor măsuri, fiecare episod de viscol sever riscă să transforme rețeaua rutieră într-un punct vulnerabil, cu impact direct asupra economiei și siguranței rutiere.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele