DCBusiness Actualitate Stiri Cumul pensie cu salariu sau alte venituri. La ce trebuie să fiți atenți

Cumul pensie cu salariu sau alte venituri. La ce trebuie să fiți atenți

Casa de pensii
De-a lungul timpului cumulul pensiei cu venituri salariale a fost reglementat în legislația pensiilor prin mai multe legi, și anume: Legea 3/1977, Legea 19/2000, Legea 263/2010 și acum, Legea 127/2019.

Inițial, motivul pentru care s-a permis cumulul pensiei cu salariul a fost legat de implicația profesională a pensionarului în proiecte importante. Mai târziu, această posibilitate s-a extins pentru a permite pensionarilor să-și completeze veniturile personale.

Legea 19/2000 stabilea limite pentru venituri sau valoarea pensiei care puteau fi cumulate, dar în prezent nu există restricții cu privire la veniturile ce pot fi obținute în paralel cu pensia.

Legea actuală a pensiilor reglementează categoriile de pensionari care pot adăuga venituri obținute din alte activități, inclusiv salarii. Astfel, articolul 118 se referă la:

  • Pensionarii cu pensie pentru limită de vârstă.

  • Pensionarii cu pensie de invaliditate grad 3.

  • Pensionarii cu pensii de urmaș.

În cazul pensionarilor care primesc o pensie pentru limită de vârstă, pentru a evita probleme de conformitate legală, trebuie să respecte prevederile Codului Muncii, care stabilește în articolele 55 și 56 condițiile de încetare de drept a contractului de muncă în cazul pensionării la limită de vârstă sau cu reducere a acesteia în funcție de grupa de vârstă sau de legislația specială (cum ar fi persoanele cu dizabilități, revoluționari, etc.). Acest lucru implică încheierea unui nou contract de muncă indiferent de sectorul în care continuă să lucreze pensionarul, deoarece nu există susținere legală pentru plata salariului în absența unui contract valid.

În cazul pensionarilor care primesc o pensie de invaliditate de gradul III, aceștia au dreptul să desfășoare o activitate profesională și nu sunt obligați să obțină venituri din muncă care să depășească 4 ore pe zi. Această situație poate fi reglementată juridic printr-o anexă la contractul existent sau prin încheierea unui nou contract cu un alt angajator.

Pentru pensionarii care primesc o pensie de urmaș, legea privind pensiile distinge două categorii de beneficiari: copii și soți supraviețuitori.

În cazul copiilor care primesc o pensie de urmaș, nu există o limită pentru veniturile realizate din activitatea profesională. Cu toate acestea, dacă pensia de urmaș era în cuantum minim, veniturile realizate vor fi adăugate la pensie, și, dacă totalul nu depășește nivelul minim al pensiei, se va plăti diferența până la acest nivel.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat, în funcţie de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

1. 50% - pentru un singur urmaş;

2. 75% - pentru 2 urmaşi;

3. 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de  ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Trebuie să reținem că în cazul în care pensia de urmaș este minimă, beneficiarii trebuie să informeze casa de pensii care a emis decizia de pensionare atunci când încep o activitate profesională. În caz contrar, există riscul de a fi obligați să returneze sumele primite "necuvenit" din pensie.

În ceea ce privește pensia acordată soților supraviețuitori, aceasta poate fi cumulată cu salariul, dar limita pentru venitul brut lunar obținut este de 35% din salariul mediu brut utilizat în bugetul de stat (SMBFBS).

Dacă veniturile depășesc această limită, pensionarul poate suspenda temporar plata pensiei. De asemenea, trebuie să ținem cont că pensia încetează atunci când beneficiarul se recăsătorește.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.