Croaților li se cere să-și scoată banii de sub saltea

Motivul acestui îndemn este acela de a facilita adoptarea de către țară a monedei euro, așteptată în ianuarie anul viitor. 

Această națiune de 4 milioane de locuitori din Uniunea Europeană se așteaptă să primească o decizie finală din partea statelor membre ale zonei euro cu privire la data la care poate adera la moneda unică în luna iulie. 

"Cetățenii care păstrează acasă sume mari de kuna, fie că este vorba de economii "în șosete" sau de numerar pentru nevoi tranzacționale, se pot pregăti pentru trecerea la euro prin reducerea sumelor de numerar pe care le dețin, fie prin depunerea lor în bănci, fie prin cheltuirea treptată a acestora", a precizat banca centrală într-un răspuns la întrebări transmis prin e-mail. "În acest fel, ei ar simplifica procesul de conversie pentru ei înșiși".

La fel ca în alte țări foste comuniste, croații păstrează adesea numerar acasă din neîncredere în stat și în bănci. Cunoscute popular sub numele de "economii la ciorap", kiturile de numerar au fost populare în timpul inflației ridicate și a tulburărilor politice pe care le-a Președintele Serbiei laudă noile arme primite din Rusiacunoscut națiunea până în anii 1990. 

Președintele Serbiei laudă noile arme primite din Rusia

Banca centrală nu are nicio estimare cu privire la cât din cele 36 de miliarde de kuna (5,4 miliarde de dolari) aflate în prezent în circulație sunt deținute în afara băncilor.

În timp ce ambele monede vor fi acceptate ca mijloc legal de plată în cele două săptămâni de la schimbarea oficială, oamenii vor putea schimba kuna în bănci până în 2023 și chiar mai târziu la banca centrală.

Costurile totale ale băncii centrale legate de schimbarea monedei în cei trei ani care se vor încheia în 2024 sunt estimate la 916 milioane de kuna (138 milioane de dolari). 

Băncile comerciale au declarat că, deși conversia le-ar putea costa 1 miliard de kuna anual în comisioane de schimb valutar pierdute, aceasta va reduce riscurile valutare și va îmbunătăți stabilitatea.