România deschide mai larg conducta spre Ucraina. Capacitatea de transport al gazelor crește cu aproape 140%
Capacitatea de transport al gazelor naturale prin punctul de interconectare Isaccea 1-Orlivka 1 va fi majorată semnificativ începând cu 23 noiembrie 2026, atât pe direcția România-Ucraina, cât și în sens invers. Decizia a fost luată de Transgaz împreună cu Operatorul Sistemului de Transport Gaze din Ucraina.
Cea mai mare creștere va fi aplicată pe direcția România-Ucraina. Capacitatea tehnică va urca de la 122,83 milioane kWh pe zi la 294,58 milioane kWh pe zi, echivalentul unei majorări de aproximativ 140%.
Pe direcția Ucraina-România, capacitatea va crește de la 201,88 milioane kWh pe zi la 291,71 milioane kWh pe zi. Diferența reprezintă o majorare de aproximativ 44,5%.
Noile capacități vor fi oferite inițial ca produse zilnice, la licitația organizată pe 22 noiembrie, pentru ziua gazieră următoare. Ulterior, acestea vor fi disponibile și în cadrul celorlalte licitații de capacitate, potrivit calendarului european.
Capacitatea spre Ucraina crește de 2,4 ori
Majorarea decisă de cei doi operatori schimbă substanțial posibilitățile tehnice de transport spre Ucraina. În termeni energetici, capacitatea zilnică de export a României prin Isaccea va urca de la aproximativ 122,8 GWh la aproape 294,6 GWh.
Astfel, prin punctul Isaccea 1-Orlivka 1 va putea fi transportată zilnic o cantitate de energie de circa 2,4 ori mai mare decât limita anterioară. Pe direcția inversă, capacitatea tehnică se va apropia de 291,7 GWh pe zi.
Este vorba despre capacitatea tehnică disponibilă, nu despre cantitatea care va fi automat transportată. Fluxul efectiv depinde de rezervările făcute de companiile participante la licitații, de contractele comerciale și de condițiile de funcționare ale sistemelor de transport.
În prezent, conexiunea Isaccea 1 permite transportul bidirecțional al gazelor între România și Ucraina. Transgaz indică pentru infrastructura existentă o capacitate anuală de import de 6,85 miliarde de metri cubi și o capacitate de export de 4,12 miliarde de metri cubi, în anumite condiții de presiune și operare.
Miza este Coridorul Vertical
Transgaz arată că majorarea capacității contribuie la optimizarea fluxurilor transfrontaliere și la consolidarea Coridorului Vertical de gaze. Această rută urmărește transportarea gazelor din sudul Europei către Europa Centrală și Ucraina, prin Grecia, Bulgaria, România și Republica Moldova.
Prin utilizarea în sens invers a conductelor din sistemul Transbalcanic, gaze provenite din terminalele GNL din Grecia și Turcia sau din regiunea Mării Caspice pot fi transportate spre nord. România devine astfel atât piață de consum, cât și țară de tranzit pentru sursele alternative de gaze.
Planul de dezvoltare al sistemului național de transport pentru perioada 2026-2035 arată că infrastructura ucraineană este reorientată de la vechiul model de tranzit est-vest către importuri dinspre vest și sud. Printre direcțiile prioritare se află Coridorul Vertical și folosirea conductei Transbalcanice în flux invers pentru aducerea gazelor din Grecia și Turcia, prin România și Republica Moldova, până în Ucraina.
Capacitatea va fi vândută prin licitații
Prima ofertare a capacității majorate va avea loc pe 22 noiembrie, sub forma unui produs zilnic. Capacitatea rezervată va putea fi utilizată începând cu 23 noiembrie.
Ulterior, volumele disponibile vor fi introduse în licitațiile organizate conform Codului european al rețelei privind mecanismele de alocare a capacității. Sistemul permite companiilor să rezerve dreptul de transport pentru perioade zilnice, lunare, trimestriale sau anuale.
Operatorul ucrainean a trecut și la folosirea produselor de capacitate grupată, prin care transportatorii pot rezerva într-o singură licitație capacitatea necesară pe ambele părți ale frontierei. Mecanismul simplifică accesul la infrastructura transfrontalieră și reduce riscul ca o companie să obțină capacitate într-un sistem, dar nu și în cel vecin. Transmission System Operator of Ukraine
Creșterea de la Isaccea vine în contextul în care Europa își diversifică rutele și sursele de aprovizionare, iar Ucraina are nevoie de acces suplimentar la gaze din piețele europene. Infrastructura din România capătă astfel o importanță mai mare pentru transportul regional, mai ales în perioadele cu consum ridicat și presiune asupra depozitelor.