DCBusiness Bănci Creditele românilor, sub presiune. Ce se întâmplă cu ROBOR și IRCC

Creditele românilor, sub presiune. Ce se întâmplă cu ROBOR și IRCC

ROBOR mai doboară un record
Dobânzile interbancare stagnează, IRCC rămâne ridicat, iar statul se împrumută scump ceeace adaugă presiune crescută în contextul crizei bugetare.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, dar statul plătește peste 7,5% pentru împrumuturi

Într-un moment în care Guvernul caută cu disperare soluții pentru a acoperi o gaură bugetară estimată la peste 37 miliarde de lei, datele publicate de Banca Națională a României (BNR) pe 6 iunie 2025 arată o stagnare a dobânzilor interbancare, dar și un cost în creștere al finanțării statului prin titluri de stat.

ROBOR și IRCC, în platou, dar la niveluri ridicate

Ratele dobânzilor ROBOR la 3 luni, reper important pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, s-au menținut la 7,15%, în timp ce ROBOR la 6 luni este 7,22%, iar la 12 luni atinge 7,33%. Valorile sunt aproape identice cu cele de pe 5 iunie, semnalând o stabilizare temporară a condițiilor din piața monetară.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), aplicabil în special împrumuturilor acordate după 2019, este în T1 2025 la 5,55%, o valoare care reflectă în continuare un nivel ridicat al costului finanțării pentru populație.

Costuri ridicate pe piața titlurilor de stat

Statul român continuă să se împrumute la randamente mari. În licitațiile recente, Ministerul Finanțelor a vândut obligațiuni scadente în 2029 și 2034 cu randamente medii de 7,54%, un nivel care pune presiune suplimentară pe sustenabilitatea datoriei publice.

În plus, la ultima operațiune de preschimbare a titlurilor (30 mai), statul a acceptat randamente de 7,44% – 7,45% pentru obligațiuni scadente în 2035, semn că investitorii cer dobânzi mari pentru a cumpăra datorie pe termen lung.

Lichiditate amplă în piață, dar dobânzile nu scad

Volumul tranzacțiilor interbancare pe 5 iunie a fost ridicat: peste 6,3 miliarde de lei s-au tranzacționat doar pe piața secundară, cu un volum mediu zilnic de 2,93 miliarde lei pe piața monetară. Totuși, rata dobânzii s-a situat la 6,63%, reflectând faptul că, deși lichiditatea există, BNR nu relaxează politica monetară, din cauza presiunilor inflaționiste și a dezechilibrelor fiscale.

Politica monetară: BNR stă pe loc

Dobânda de politică monetară a fost menținută la 6,50% din august 2024. Facilitatea de creditare se află la 7,50%, iar cea de depozit la 5,50%. Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR va fi esențială pentru semnalul dat piețelor privind o eventuală relaxare sau menținere a actualelor condiții.

Presiuni valutare moderate, dar atente

Pe piața valutară interbancară, în luna mai 2025 s-a înregistrat un volum total de 3,5 miliarde euro, în creștere față de aprilie. Deși nu sunt semnale imediate de depreciere accelerată a leului, raportul Trezoreriei SUA privind lipsa de transparență a Chinei în privința politicii de curs valutar ar putea amplifica volatilitatea în regiune.

Context bugetar: randamentele mari la titluri pun presiune pe deficit

Pe fondul unui deficit bugetar greu de acoperit, Ministerul Finanțelor este forțat să accepte randamente ridicate pentru a atrage finanțare, ceea ce riscă să creeze un cerc vicios: deficitul mare duce la împrumuturi scumpe, iar dobânzile mari cresc datoria publică, ceea ce amplifică presiunea pe buget.

Cu BNR în expectativă și piețele reticente, marja de manevră a Guvernului pentru acoperirea găurii bugetare se restrânge pe zi ce trece.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.