DCBusiness › Actualitate › COP31: Planul climatic respins la Antalya: ce lipsea din documentul care trebuia să unească statele

COP31: Planul climatic respins la Antalya: ce lipsea din documentul care trebuia să unească statele

Eșecul negocierilor de la Antalya nu anulează obligațiile convenite la conferințele ONU precedente / Foto: ANTONIO BAT / EPA / AGERPRES
Summitul ONU pentru climă din Antalya s-a încheiat fără o declarație politică adoptată prin consens. Disputele privind combustibilii fosili și finanțarea climatică au blocat negocierile.

Negocierile de la COP31, desfășurate în Antalya, s-au încheiat duminică fără un acord politic comun, după ce Uniunea Europeană și alte state au respins proiectul final propus de președințiile Turciei și Australiei. Textul a fost considerat prea slab pentru a susține acțiunile necesare împotriva încălzirii globale, relatează Reuters. reuters.com

Discuțiile au durat mai bine de două săptămâni și au continuat aproape două zile peste termenul stabilit, ceea ce a făcut din COP31 cel mai lung summit climatic de până acum. Totuși, statele participante nu au ajuns la un compromis asupra celor mai controversate puncte: viitorul combustibililor fosili și finanțarea măsurilor climatice în țările vulnerabile.

Proiectul nu menționa combustibilii fosili

Uniunea Europeană nu a putut susține textul final, în parte pentru că acesta nu făcea nicio referire la combustibilii fosili și la tranziția de la petrol, gaze și cărbune. Ministrul irlandez al Mediului, Darragh O’Brien, a spus că este „inacceptabil” ca un document climatic să nu menționeze sursele care contribuie la încălzirea planetei.

Statele producătoare de petrol, între care Arabia Saudită, s-au opus includerii combustibililor fosili în document, potrivit observatorilor reuniunii. Proiectul făcea însă referire la depășirea pragului de încălzire de 1,5 grade Celsius și susținea dezvoltarea mai rapidă a tehnologiilor de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă.

Susținătorii acestor tehnologii le consideră necesare, alături de reducerea rapidă a emisiilor, pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice. Criticii au avertizat însă că invocarea captării carbonului ar putea fi folosită pentru a justifica menținerea producției de combustibili fosili.

Dispute și privind finanțarea climatică

Țările în curs de dezvoltare au criticat proiectul pentru că nu oferea suficient sprijin financiar pentru adaptarea la efectele încălzirii globale. Textul propunea triplarea finanțării pentru adaptare, dar nu preciza nivelul de la care urma să se facă această creștere.

Proiectul includea și o țintă susținută de Turcia: creșterea ponderii electricității în consumul final mondial de energie la 35% până în 2035, de la aproximativ 23% în prezent. Susținătorii măsurii au spus că aceasta ar putea accelera trecerea la vehicule și echipamente electrice. Criticii au avertizat că ar putea impune costuri suplimentare țărilor sărace, fără un plan clar de reducere a dependenței de combustibilii fosili.

Președintele conferinței, turcul Murat Kurum, a spus că nu va prezenta un nou proiect de acord. „Nu mai este nimic de făcut. Am făcut tot ce am putut”, le-a spus el participanților, înainte să părăsească scena în timp ce reprezentanții statelor încă își susțineau intervențiile.

Chris Bowen, președintele australian al negocierilor, a descris rezultatul drept „foarte dezamăgitor”. Secretarul general al ONU, António Guterres, a spus că împărtășește „frustrarea profundă” a celor care se așteptau ca guvernele să răspundă la gravitatea crizei climatice.

Angajamentele anterioare rămân în vigoare

Eșecul negocierilor de la Antalya nu anulează obligațiile convenite la conferințele ONU precedente. Totuși, absența unei noi declarații politice arată cât de dificil este pentru guverne să ajungă la un acord comun, în condițiile în care efectele încălzirii globale se agravează, iar războaiele și presiunile economice concurează pentru atenția lor.

Ultima dată când negocierile climatice ale ONU nu au produs un acord adoptat de toate statele a fost în 2009, la Copenhaga.

În 2015, când a fost semnat Acordul de la Paris, politicile existente indicau o încălzire de aproximativ 4 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Estimarea actuală a coborât la 2,8 grade, potrivit Reuters, dar depășirea pragului de 1,5 grade este deja așteptată. Cercetătorii avertizează că, dincolo de acest nivel, efectele fenomenelor meteo extreme se intensifică.

Actualitate Vezi toate articolele