DCBusiness › Actualitate › Stiri › Chiriile din România au sărit cu 41,2%. Cea mai mare scumpire din Uniunea Europeana

Chiriile din România au sărit cu 41,2%. Cea mai mare scumpire din Uniunea Europeana

Chiriile s-au scumpit excesiv în România / Foto: Magnific
România conduce clasamentul UE al scumpirii chiriilor. Eurostat indică o creștere de 41,2% față de media anului 2025.

România înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 1 octombrie. În trimestrul al doilea din 2026, indicele chiriilor a fost cu 41,2% peste media anului 2025, un avans mult superior celui consemnat în celelalte state membre.

Pe următoarele poziții se află Croația, cu o creștere de 22,1%, și Slovenia, cu 10,2%. La polul opus, Estonia și Finlanda au înregistrat majorări de numai 0,1%, iar Luxemburg, de 1,2%. Toate aceste valori sunt calculate față de media anuală din 2025.

Ce reprezintă creșterea de 41,2%

Procentul trebuie citit cu atenție. Nu reprezintă scumpirea chiriilor numai în cele trei luni din trimestrul al doilea și nici creșterea față de trimestrul al doilea din 2025. Eurostat compară nivelul din aprilie-iunie 2026 cu media întregului an anterior.

Pentru aceeași comparație, creșterea chiriilor la nivelul Uniunii Europene a fost de 2,6%. Separat, raportat la trimestrul al doilea din 2025, avansul european a fost de 3%.

Cele două procente descriu evoluții calculate față de repere diferite și nu trebuie confundate.

Nu fiecare chiriaș plătește cu 41,2% mai mult

Indicatorul Eurostat urmărește evoluția prețurilor chiriilor prin indicele armonizat al prețurilor de consum. Este o măsură statistică națională, care permite comparații între țări, nu o verificare individuală a tuturor contractelor.

Metodologia europeană prevede acoperirea locuințelor închiriate pe piața privată, a celor publice și sociale, precum și a contractelor noi și existente. Prin urmare, indicatorul are o sferă mai largă decât prețurile cerute pentru apartamentele scoase acum la închiriere pe platformele imobiliare.

O chirie care a rămas neschimbată nu contrazice creșterea indicelui național. La fel, procentul de 41,2% nu poate fi aplicat automat unei garsoniere din București sau unui apartament din Cluj, Iași, Timișoara ori Brașov.

Eurostat precizează că indicele armonizat urmărește modificarea prețurilor și trebuie să elimine, pe cât posibil, influența schimbărilor de calitate. Din acest motiv, saltul României nu poate fi explicat pur și simplu prin includerea unor locuințe mai scumpe în eșantion, în lipsa unor informații metodologice concrete .

Și datele INS indică scumpiri puternice

Un semnal în aceeași direcție apare în datele naționale. Pentru iunie 2026, INS a raportat o creștere a chiriilor de 43,29% față de iunie 2025, potrivit datelor instituției prezentate de Financial Intelligence.

Procentul nu este direct echivalent cu cel publicat de Eurostat: compară o singură lună cu aceeași lună din anul anterior, în timp ce valoarea de 41,2% folosește trimestrul al doilea și media anuală din 2025.

Locuințele se scumpesc, la rândul lor

Presiunea asupra costului locuirii apare și pe segmentul cumpărării. În trimestrul al doilea din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 4,4% față de trimestrul precedent, una dintre cele mai mari majorări trimestriale din UE, după Lituania și Bulgaria.

La nivel european, prețurile locuințelor au avansat cu 4,7% față de aceeași perioadă din 2025.

Datele confirmă scumpirea locuirii, dar comunicatul Eurostat nu identifică motivele saltului excepțional al chiriilor din România și nici distribuția acestuia pe orașe. Pentru chiriași, impactul concret depinde de suma prevăzută în contractul actual și de prețul negociat la prelungire sau la mutarea într-o altă locuință.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.