Canicula pune presiune pe sistemul energetic. Solarul acoperă peste 40% din producție la prânz, dar greul vine diseară

România a intrat, luni, în episodul de Cod roșu de caniculă valabil până la 1 iulie 2026, iar Sistemul Electroenergetic Național funcționează sub monitorizare specială. Datele publicate în timp real de Transelectrica arată că, la mijlocul zilei, producția de energie era peste consum, în mare parte datorită fotovoltaicelor, care au devenit principala sursă de electricitate în orele cu soare puternic.

La ora 15:02, producția totală era de 6.156 MW, iar energia fotovoltaică asigura 2.636 MW, adică 42,85% din total. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din electricitatea produsă în acel moment venea din panourile solare. Raportat la consumul instantaneu indicat în harta Transelectrica, de 6.091 MW la ora 15:03, solarul acoperea echivalentul a peste 43% din necesarul țării.

Diferențele mici dintre cele două afișări țin de actualizarea în timp real a datelor, dar imaginea de ansamblu este clară: în mijlocul zilei, România nu era în deficit, ci avea chiar un sold negativ de 99 MW, ceea ce înseamnă export net de energie.

Solarul, principala sursă în orele de vârf termic

Mixul energetic de la ora 15:00 arată cât de mult s-a schimbat structura producției în zilele cu soare puternic. Fotovoltaicele erau pe primul loc, cu 2.636 MW, urmate de hidro, cu 1.359 MW, și nuclear, cu 666 MW.

Cărbunele producea 610 MW, iar hidrocarburile 519 MW. Eolianul avea o contribuție modestă, de 311 MW, adică puțin peste 5% din producție, în timp ce biomasa aducea 51 MW. Instalațiile de stocare figurau cu 0 MW în bilanțul instantaneu, un detaliu important în contextul în care România are tot mai multă producție solară, dar are nevoie și de capacități care să preia surplusul din timpul zilei și să-l livreze seara.

Practic, la ora analizată, sursele regenerabile - fotovoltaic, hidro, eolian și biomasă - furnizau peste 70% din producția totală. Sursele fosile, respectiv cărbunele și hidrocarburile, însumau aproximativ 1.129 MW, adică circa 18% din mix, iar nuclearul asigura aproape 11%.

Problema nu este ora 15:00, ci vârful de seară

Imaginea bună de la prânz nu înseamnă că sistemul energetic a scăpat de presiune. Ministerul Energiei și Transelectrica se uită în special la vârfurile de consum de seară, când aparatele de aer condiționat rămân pornite, dar producția solară scade accelerat odată cu apusul.

Potrivit comunicatului transmis după Comandamentul Energetic convocat la Dispecerul Energetic Național, prognozele indică pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 8.000 MW, estimat în intervalele de vârf de seară din zilele de luni și marți.

Aici se vede adevărata vulnerabilitate a sistemului: la prânz, solarul acoperă masiv consumul, dar seara trebuie să intre mai puternic în funcțiune hidrocentralele, centralele pe gaze, cărbunele, energia nucleară și, dacă este nevoie, importurile.

Transelectrica a anulat lucrări programate

În contextul Codului roșu, Transelectrica a luat măsuri preventive pentru ca rețeaua să fie disponibilă la capacitate maximă. Printre măsuri se numără anularea unor retrageri programate din exploatare ale instalațiilor, astfel încât infrastructura de transport să nu fie slăbită exact în perioada în care temperaturile extreme pot crește consumul și pot pune presiune suplimentară pe echipamente.

Ministerul Energiei transmite că sunt pregătite măsuri operative graduale, care pot fi aplicate în orice moment pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum. Echipele Transelectrica monitorizează permanent starea Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport, inclusiv prin personalul din sucursalele teritoriale și stațiile de transformare.

Ce arată, de fapt, datele din sistem

Datele de la ora 15:00 arată un sistem stabil, dar dependent de momentul zilei. În plină caniculă, producția solară este avantajul major al României în orele de prânz și după-amiază. Fără cei peste 2.600 MW produși de fotovoltaice, România ar fi fost obligată să folosească mai multă producție clasică sau să importe energie.

În același timp, lipsa producției din stocare în bilanțul instantaneu arată că tranziția energetică nu se poate baza doar pe instalarea de panouri solare. Pentru siguranța sistemului, România are nevoie de baterii, hidrocentrale flexibile, centrale de echilibrare și rețele capabile să transporte energia din zonele de producție către zonele mari de consum.

Ministerul Energiei arată că, de la începutul anului, au fost puși în funcțiune aproximativ 1.500 MW în centrale electrice și instalații de stocare noi, dintre care aproximativ 1.000 MW în ultima lună. Alți 1.000 MW ar urma să fie conectați la rețea în perioada următoare, în proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare.

Concluzia zilei: sistemul rezistă, dar seara decide

La mijlocul zilei, România stătea bine: producție peste consum, export net și o contribuție masivă a fotovoltaicelor. Dar în zilele de Cod roșu, fotografia de la ora 15:00 nu spune toată povestea.

Testul real vine seara, când consumul poate urca spre 8.000 MW, iar producția solară dispare aproape complet. Atunci se va vedea cât de bine poate fi echilibrat sistemul prin hidro, nuclear, gaze, cărbune, eolian, importuri și, acolo unde există, stocare.