BNR în fața unei provocări majore: Deteriorarea balanței de plăți

România înregistrează un deficit de cont curent tot mai mare

În 2024, deficitul de cont curent al balanței de plăți a ajuns la 29,37 miliarde euro, în creștere semnificativă față de 21,49 miliarde euro în 2023. Această deteriorare a fost generată de mai mulți factori:

• Deficitul comercial s-a amplificat cu 3,85 miliarde euro, ajungând la 32,86 miliarde euro, ceea ce reflectă o dependență tot mai mare de importuri.

• Balanța serviciilor, care compensează parțial deficitul de bunuri, și-a redus excedentul cu 1,81 miliarde euro, în principal din cauza scăderii veniturilor din transport și servicii IT.

• Veniturile primare (profituri repatriate, plăți către investitori străini) au adâncit deficitul cu 1,27 miliarde euro, indicând o creștere a fluxurilor financiare negative către exterior.

• Veniturile secundare (transferuri private și fonduri europene) au înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro, semnalând o diminuare a sprijinului financiar din surse externe.

Această evoluție ridică semne de întrebare asupra sustenabilității deficitului extern, mai ales în lipsa unor reforme care să stimuleze exporturile și investițiile productive.

Investițiile străine directe, în scădere

Un alt semnal de alarmă este retragerea treptată a investitorilor străini: în 2024, investițiile străine directe s-au redus la 5,73 miliarde euro, față de 6,75 miliarde euro în 2023. Această scădere ar putea indica o încredere mai scăzută în economia României, în condițiile în care țara se confruntă cu incertitudini economice și fiscale.

Datoria externă a depășit 200 miliarde euro

O tendință îngrijorătoare este creșterea rapidă a datoriei externe, care a urcat la 203,57 miliarde euro, cu 20,33 miliarde euro mai mult față de 2023.

Datoria externă pe termen lung a crescut cu 12,7%, ajungând la 154,43 miliarde euro.

Datoria pe termen scurt s-a majorat cu 6,3%, până la 49,14 miliarde euro, ceea ce ar putea pune presiune pe rezervele valutare ale Băncii Naționale.

Creșterea semnificativă a datoriei publice, în special prin emisiuni de obligațiuni, sugerează că România continuă să finanțeze deficitele prin împrumuturi externe, ceea ce poate pune presiune pe stabilitatea financiară în viitor.

Gradul de acoperire a importurilor și datoriilor

Rezervele valutare ale României pot acoperi 5,8 luni de importuri, o ușoară îmbunătățire față de 5,6 luni în 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt este de 100,3%, ceea ce indică o poziție relativ stabilă a rezervelor față de obligațiile scadente.

Perspective

Deteriorarea balanței de plăți și creșterea datoriei externe ridică semne de întrebare asupra sustenabilității finanțelor externe ale României. Guvernul trebuie să adopte măsuri pentru a reduce dependența de importuri, să stimuleze producția internă și să atragă mai multe investiții străine pentru a echilibra fluxurile financiare. În caz contrar, presiunile asupra cursului de schimb și dobânzilor ar putea deveni tot mai mari în anii următori.