O reclamă care promite câștiguri rapide din acțiuni sau criptomonede poate fi primul pas într-o fraudă online. În primele nouă luni din 2026, Poliția Română a analizat 1.624 de sesizări privind astfel de înșelăciuni. În 1.346 de cazuri, victimele au plătit peste 73,6 milioane de lei, iar în alte 260 de situații au fost transferați aproximativ 8,5 milioane de euro.
Datele actualizate, publicate de Poliție sâmbătă, 21 noiembrie, extind analiza prezentată în septembrie pentru primele șase luni ale anului. Atunci, prejudiciile raportate în lei, euro și dolari au fost estimate la aproape 100 de milioane de lei. Pentru primele nouă luni, Poliția a publicat separat sumele raportate în lei și euro, fără să ofere o valoare totală exprimată într-o singură monedă.
Cum ajunge victima să trimită banii
Schema poate începe cu un anunț văzut pe telefon, pe rețelele sociale sau pe un site. Acesta poate promova investiții în acțiuni, criptomonede ori alte active și poate folosi numele sau imaginea unor persoane cunoscute pentru a părea credibil. După ce cineva își arată interesul, poate fi contactat de un presupus consultant și îndrumat către o platformă ori către o conversație privată.
Miza este convingerea victimei să trimită bani și apoi să investească sume tot mai mari. În analiza pentru primele nouă luni, Poliția a constatat că solicitarea directă de bani a fost metoda folosită în 80,5% dintre cazuri. În 53,7% dintre sesizări, promisiunea privea investiții în acțiuni, iar în aproximativ 23,7% - criptomonede.
Uneori, pe ecranul unei platforme false apar câștiguri care par să crească. Victima poate fi încurajată să depună mai mult, dar, când cere retragerea banilor, i se solicită noi plăți sau contul nu mai poate fi accesat. Autoritățile europene descriu și situații în care escrocii promovează investiții cripto prin reclame, apoi presează utilizatorii să trimită sume tot mai mari, iar platforma dispare sau activele își pierd valoarea.
Ce trebuie făcut imediat
Dacă banii au fost transferați sau au fost furnizate date bancare, primul pas este contactarea imediată a băncii, prin numărul oficial sau aplicația acesteia. Victima trebuie să ceară verificarea tranzacțiilor și blocarea cardului ori a accesului la cont, dacă este cazul. Banca poate analiza ce măsuri sunt posibile în funcție de metoda de plată și de momentul sesizării, însă recuperarea banilor nu este garantată.
Trebuie întrerupt contactul cu presupusul consultant și oprite orice alte transferuri. Nu trebuie plătite „taxe de deblocare”, „comisioane de retragere” sau alte sume cerute pentru recuperarea investiției. Autoritățile europene avertizează că victimele pot fi contactate ulterior de alte persoane care pretind că le pot recupera banii contra cost - o posibilă a doua fraudă.
Victima trebuie să sesizeze Poliția și să păstreze toate informațiile care pot ajuta la investigarea cazului: reclama și adresa paginii, numele platformei, conversațiile, e-mailurile, mesajele, numerele de telefon, capturile de ecran și dovezile transferurilor. În cazul plăților cu criptomonede, sunt utile și adresa portofelului destinatar și identificatorul tranzacției, dacă acestea sunt disponibile. Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor recomandă și notificarea DNSC, la 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.
Promisiunile de profit garantat, semnal de alarmă
Analiza Poliției arată că 79% dintre persoanele din sesizările analizate pentru primele nouă luni locuiau în mediul urban. Pensionarii reprezentau 40,5% dintre victime, iar persoanele angajate - 38,9%. Cele mai multe victime aveau între 46 și 75 de ani, dar vârstele raportate au fost cuprinse între 16 și 93 de ani. AGERPRES
O ofertă cu randamente mari și rapide, presiunea de a investi imediat ori solicitarea de a comunica parole, coduri de autorizare sau date bancare trebuie tratate cu prudență. Înainte de orice plată, firma și platforma trebuie verificate independent, prin date de contact găsite pe canale oficiale. O reclamă, un logo familiar sau o pagină care afișează câștiguri nu dovedesc că investiția este reală.