"România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi", a anunţat, vineri, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
"Din perspectiva Ministerului Finanțelor, aceste încasări au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR", explică ministrul Finanţelor.
"Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate.
De aceea, Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea acestor informații, astfel încât să avem o imagine completă și realistă a situației financiare a PNRR. Aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.
Aceasta este o obligație de transparență şi responsabilitate. Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă", a explicat Alexandru Nazare.
În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni.
Iar bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte această realitate: ceea ce am realizat, ceea ce mai avem de finalizat și ceea ce România își poate permite să finanțeze în mod responsabil.
