Adrian Vasilescu (BNR), intervenţie despre scumpiri: De aici ni s-a tras cu întreaga inflaţie pe care o suportăm

"Dacă vrem să înţelegem exact ce se întâmplă cu inflaţia, e nevoie de o analiză mai detaliată, nu la suprafaţă, privind o singură coloană din cele două pe care le publică în fiecare lună statistica. Pentru că, dacă ne uităm la rata pe 12 luni, la rata anualizată, vedem că inflaţia s-a întors un pic. Adică a dat două luni în decembrie şi ianuarie o tendinţă de scădere şi în februarie dintr-o dată s-a întors, a urcat iar. Contează tendinţa, dar, în acelaşi timp, contează şi de unde vine tendinţa. Pentru că, dacă ne uităm, şi ăsta e lucrul cel mai important: să ne uităm la tabloul inflaţiei din luna februarie, pentru că este inflaţia pe februarie", a explicat, într-o intervenţie la Radio România Actualităţi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

"Unde începe? La gaze, pentru că gazele şi la electricitate, şi la încălzire, pentru că de aici ni s-a tras cu întreaga inflaţie pe care o suportăm din ianuarie 2021 şi până acum. Şi vedem aşa. Luăm patru elemente: combustibilul, energia electrică, gazele şi energia termică. Sunt patru, două se prezintă la zero. Deci combustibilul în luna februarie a crescut preţul cu 0,01. Iar la gaze, preţul a rămas aşa: 0,00. La electricitate avem minus, a scăzut preţul cu 1,33 şi la energia termică tot minus, a scăzut preţul cu 1,06. Deci, iată", a mai explicat Adrian Vasilescu.

Întrebat dacă, totuşi, avem motive să fim optimişti, Adrian Vasilescu a răspuns: "Păi, sigur că trebuie să fim optimişti, pentru că inflaţia anuală înseamnă o inflaţie de 12 luni, înseamnă o inflaţie care adună în fiecare lună, ce s-a întâmplat cu 12 luni în urmă. Şi, treptat, o să scăpăm din baza, de sistemul, de calculul de bază din martie, anul trecut. Acum 12 luni, când a fost o izbucnire a inflaţiei, pe urmă a mai fost una în aprilie. O să treacă şi asta. A mai fost una în mai, ultima. Ultimul şoc inflaţionist - şi o să treacă şi ăsta, iar din iunie încolo o să ne raportăm la o bază mai calmă şi o să avem un rezultat mai calm."

Ce previziuni are Banca Naţională a României pentru perioada următoare în privinţa ROBOR şi IRCC?

"Aici nu previziunile sunt importante, pentru că ne uităm la calcule şi calculele merg într-o direcţie foarte limpede. ROBOR-ul scade, ROBOR-ul a avut următorul parcurs din 24 februarie, când a început războiul. Din 24 februarie şi până în octombrie nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR-ul să nu crească un pic şi tot un pic, un pic a ajuns la 8,20%. Din octombrie s-a inversat trendul, scade, şi de la 8,20 în octombrie, iată că astăzi la ora 11:00 o să avem rezultatele, dar rezultatele de ieri arată că ROBOR-ul a ajuns la 6,90 şi a mai scăzut o zi faţă de 10 martie, vineri, când a fost 6,91. Deci, dacă până în octombrie din 24 februarie zi de zi, zi de zi, zi de zi ROBOR-ul a urcat, din octombrie încoace zi de zi, zi de zi ROBOR-ul coboară. (...) E tendinţa să ajungă din urmă IRCC-ul, pentru că aici avem o inadecvare, o inadecvare profundă şi anume o reglementare guvernamentală, validată de Parlament, a introdus IRCC-ul în competiţie cu ROBOR-ul în calcul ratelor la credite. IRCC-ul este un sistem avantajat, a fost cel puţin până acum, în sensul că se calculează cu două luni în urmă. În momentul de faţă, IRCC-ul este de 5,71. De la 5,71 până la 6,90 nu e mult", a mai explicat Adrian Vasilescu.

Inflaţia a reînceput să crească. Rata anuală a urcat la 15,5% în februarie

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73%, iar serviciile cu 10,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii. 

Preţurile de consum în luna februarie 2023, comparativ cu luna ianuarie 2023, au crescut cu 0,98%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,85%, al celor nealimentare cu 0,45% şi serviciilor cu 0,70%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) este 14,9%.

În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%. Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul - 1,23%, laptele - 1,01%, carnea de pasăre - 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie - 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

Ieftiniri în grupa produselor alimentare s-au înregistrat la ulei comestibil, în februarie faţă de ianuarie, cu 1,83%.

La categoria servicii, cea mai mare scumpire, cu 3,55%, în februarie raportat la luna precedentă, s-a consemnat la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte. Chiriile au crescut cu 1,1%, îngrijirile medicale cu 1,58%, restaurante, cafenele, cantine, cu 1,57%, iar igienă şi cosmetică +1,46%.

Ieftiniri au avut loc la biletele de avion, cu 12,28%, la energia electrică - 1,33%, dar şi termică - 1,06%.

Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.