Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, este de părere că: ”România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012, apoi în 2015 după care la 2019. Noi ne-am alinial flancului estic, adică lângă Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria. Bulgarii s-au grăbit însă acum s-au decis să mai reflecteze”.

Economistul a mai afirmat că: ”Atunci când vom bate la ușa zonei euro va trebui să spunem așa: Avem îndeplinite cinci criterii nominale. Adică nu avem deficit bugetar, avem o dobândă pe 10 ani care acum este bunicică, dar avem un curs de schimb la zi dar care acum este bătut de euro și avem o datorie publică de sub 60%, criteriu care acum este îndeplinit”, a explicat acesta.

Reprezentantul BNR a mai amintit că în ultima perioadă presa a marșat pe datoria publică despre care se spune că este a unor nerezidenți, mai ales companii străine care se împrumută din afară: ”Păi este foarte bine!”, a afirmat Vasilescu și a continuat explicând că: ”Pentru că nu este datoria statului și nici datoria firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării însă un sfert din aceasta este a nerezidenților”. 

Adrian Vasilescu: BNR a reușit să dea în cap inflației

Consilierul guvernatorului BNR a spus că: ”Pe 9 februarie încă nu exista un raport al inflației pe ianuarie, iar Banca Națională are posibilități și să-și facă propriile calcule. Sigur, nu foarte exacte, dar cu aproximație. Iată însă că atunci când a venit raportul oficial al inflației, am văzut cu toții că Banca Națională a avut dreptate să ia o pauză de 9 februarie, după ce la ședința din ianuarie, mai ridicase dobânda cu 0,25%, de la 6,75 la 7 și astfel dobânda lombardă a devenit 8% (rata dobânzii stabilită de o bancă centrală prin intermediul căreia oferă lichiditate pe termen scurt băncilor comerciale). În ianuarie am văzut că Banca Națională a păstrat în continuare linia de definiție a coridorului de inflație, și anume de plus minus un punct procentual. Dacă ne uităm la ratele din 2022, și mai ales în 2008, au fost situații când această linie nu a fost respectată. De ce? Pentru că Banca Națională, în unele momente în care inflația ca în 2021, când nu se umflase prea mult și nici la începutul lui 2023, a fost foarte grijulie cu dobânda de politică monetară deoarece dobânda de politică monetară are două caracteristici foarte importante, când urcă sprijină creșterea economică, dar lasă inflația să își facă de cap”. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News