Ungaria a devenit mai puțin atractivă pentru investitori

Anul trecut, 88% dintre cei care au participat la sondaj ar mai fi ales Ungaria ca locaţie a investiţiilor, însă anul acesta, această proporţie a scăzut la 79%.

Sondajul de anul acesta a fost cea de-a 29-a pe care Camera de Comerț și Industrie Germano-Ungară (CCIGH) a efectuat-o în privinţa intenţiei investitorilor. Cercetarea a avut loc între 13 februarie şi 17 martie, cu participarea a 249 de companii străine, majoritatea companii germane.

CCIGH a realizat astfel de sondaje şi în alte 15 ţări din regiune, iar în urma răspunsurilor celor 1620 de participanţi va efectua o analiză comparativă. Rezultatele sondajului ar fost prezentate miercuri, la o conferinţă de presă care a avut loc la Budapesta.

Opinia companiilor germane cu privire la mediul investiţional şi modificările perspectivelor de investiţii reprezintă un feedback important pentru economia ungară, a subliniat András Sávos, preşedintele organizaţiei.

În prezentarea rezultatelor raportului, Dirk Wölfer, şeful de comunicare al CCIGH, a spus că în prezent, companiile consideră că perspectivele lor sunt mai puţin favorabile decât în oricare dintre perioadele din ultimii zece ani. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte planurile de investiţii şi ocuparea forţei de muncă se poate observa o dorinţă de creştere, iar în baza acestui lucru se pare că încetinirea economiei este privită ca fiind una temporară.

Companiile menţionează cel mai adesea creşterea preţurilor la energie ca fiind o ameninţare la adresa propriei afaceri, pe al doilea loc situându-se lipsa forţei de muncă calificate, iar pe al treilea, cursul de schimb valutar. Aceste riscuri sunt probleme similare şi în alte ţări din regiune, a remarcat Wölfer.

Potrivit sondajului din acest an, satisfacţia cu privire la mediul de afaceri (condiţiile-cadru de politici economice, piaţa forţei  de muncă, infrastructura şi partenerii) s-a deteriorat uşor în comparaţie cu anul trecut: rating-ul mediu s-a modificat de la 2,97 la 3,11 puncte (pe o scară de la 1 la 5). La scăderea satisfacţiei au contribuit măsurile de politici economice adoptate la începutul anului 2022, precum supraimpozitarea profitului şi impunerea administrativă a unor plafoane la preţuri pentru anumite produse.

Companiile care sunt mulţumite, respectiv nemulţumite de costurile forţei de muncă
prezintă un raport similar, însă companiile se aşteaptă în continuare la o creştere a cheltuielilor cu salariile, media pentru acest an fiind de 14%.

Indexul Atmosferei de Investiţii al DUIHK, care monitorizează aşteptările companiilor şi opinia cu privire la mediul de afaceri, a scăzut la 2 puncte, faţă de 6 puncte anul trecut. Acest lucru confirmă previziunile potrivit cărora este de aşteptat ca creşterea PIB să încetinească, a mai precizat DUIHK.