România riscă să piardă 1,8 miliarde de euro din PNRR. Guvernul schimbă urgent legea decarbonizării
România se confruntă cu un risc major de pierdere a fondurilor europene din PNRR, de până la 1,8 miliarde de euro, în cazul în care nu corectează rapid cadrul legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic. În acest context, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru modificarea legislației existente.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, neîndeplinirea jaloanelor asumate în PNRR poate declanșa penalități semnificative și poate bloca plățile viitoare din partea Comisiei Europene .
Autoritățile europene au identificat mai multe elemente care pun sub semnul întrebării respectarea angajamentelor României în materie de decarbonizare.
Printre acestea se numără modificările legislative adoptate la finalul anului 2025, care permit reducerea capacităților energetice prin mecanisme administrative, considerate incompatibile cu obiectivele asumate prin PNRR. De asemenea, au fost criticate prelungirile unor licențe pentru centrale pe cărbune, dar și existența unor unități care nu au fost incluse în planul inițial de închidere.
Aceste situații creează riscul de „reversibilitate” a reformei, ceea ce poate duce la suspendarea sau pierderea fondurilor europene.
Conform documentului oficial, consecințele financiare pot fi severe: România ar putea pierde până la 1,8 miliarde de euro din granturile aferente PNRR, iar pentru unele ținte neîndeplinite penalitățile pot ajunge la 770 de milioane de euro .
În plus, aceste probleme pot afecta și evaluarea altor cereri de plată, inclusiv cererea nr. 4, blocând astfel accesul la noi tranșe de finanțare.
Pentru a evita aceste riscuri, Guvernul propune modificarea legislației privind decarbonizarea. Printre măsurile incluse în proiectul de ordonanță de urgență se numără eliminarea mecanismelor care permit reducerea capacităților energetice prin licențe și întărirea obligațiilor de închidere a centralelor pe cărbune.
Actul normativ introduce și sancțiuni dure pentru operatorii care nu respectă calendarul de retragere din exploatare, inclusiv amenzi de până la 7% din cifra de afaceri .
România a renegociat cu Comisia Europeană calendarul de decarbonizare, astfel încât închiderea centralelor pe cărbune să fie corelată cu punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice.
Conform noilor termene, până la finalul anului 2025 trebuie scoase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 încă 710 MW .
În anumite cazuri, funcționarea unor capacități poate fi prelungită temporar, inclusiv până în 2030, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
Autoritățile invocă necesitatea adoptării rapide a acestor măsuri pentru a evita blocarea fondurilor europene și pentru a asigura funcționarea în siguranță a sistemului energetic național.
Decarbonizarea rămâne o condiție esențială pentru accesarea fondurilor din PNRR, iar orice abatere de la jaloanele stabilite poate avea efecte directe asupra bugetului și asupra investițiilor din sectorul energetic.
