Structura producției

Centralele nucleare și parcurile fotovoltaice au asigurat fiecare aproximativ un sfert din energia produsă: 1.322 MW (24,33%) din nuclear și 1.309 MW (24,12%) din surse fotovoltaice. Producția din hidrocarburi a fost de 1.088 MW (20,06%), în timp ce cărbunele a furnizat 846 MW (15,56%). Hidrocentralele au contribuit cu 549 MW (10,15%), turbinele eoliene cu 279 MW (5,19%), iar biomasa cu 32 MW (0,59%). Instalațiile de stocare au avut o contribuție nesemnificativă, de doar 4 MW.

Exporturi și importuri

România a exportat masiv energie, în special către Ungaria, Serbia și Bulgaria, fluxurile negative indicând livrări importante către rețelele externe: -812 MW către Bulgaria prin Dobrogea și -315 MW prin linia Dobrogea–Varna, -272 MW către Serbia prin Pancevo, -172 MW către Djerdap, dar și -86 MW către Kozlodui 1 și -85 MW către Kozlodui 2. Pe de altă parte, au existat și intrări de energie dinspre Ungaria (207 MW prin Oradea Sud și 115 MW prin Sandorfalva) și Ucraina (95 MW prin Mukacevo), conform datelor Transelectrica.

Consum intern și context

Consumul de 4.227 MW, relativ redus pentru perioada verii, indică o cerere moderată pe fondul temperaturilor ridicate și al activității industriale specifice lunii august. Producția ridicată din surse regenerabile, în special solar, a permis României să rămână un exportator net, chiar dacă importă punctual din unele interconexiuni pentru echilibrarea rețelei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.