Sistemul energetic național funcționează pe excedent, potrivit datelor Transelectrica din 18 martie 2026, ora 13:39. Producția totală de energie electrică a ajuns la 7.368 MW, în timp ce consumul era semnificativ mai redus, de doar 5.199 MW, ceea ce a dus la un export net de energie.
Datele arată o schimbare importantă în structura producției, cu energia solară devenind principala sursă în mixul energetic.
Cea mai mare contribuție la producția de energie electrică vine din surse fotovoltaice, care asigură 26,7% din total, respectiv 1.966 MW.
Aceasta este urmată de energia nucleară, cu 18,21% (1.341 MW), și de energia eoliană, care contribuie cu 17,66% (1.300 MW).
Pe următoarele locuri se află:
Biomasa și instalațiile de stocare au contribuții marginale, de sub 1%.
Diferența dintre producție și consum, de aproximativ 2.168 MW, se reflectă în exporturi semnificative de energie electrică către țările vecine.
Harta sistemului energetic indică fluxuri consistente de export, în special către Bulgaria (Dobrogea și Varna), Serbia și Ungaria, dar și către Republica Moldova.
În același timp, există și unele importuri punctuale, însă balanța generală rămâne clar în favoarea exportului.
Nivelul relativ scăzut al consumului, comparativ cu producția, sugerează fie o perioadă de cerere mai redusă (posibil în intervalul de prânz), fie un aport ridicat din surse regenerabile, în special solar și eolian.
Această situație explică și absența episoadelor de prețuri negative observate în zilele anterioare, dar confirmă presiunea asupra sistemului de a gestiona eficient surplusul de energie.
Datele indică faptul că energia regenerabilă (solar, eolian și hidro) are o pondere majoritară în producția totală, ceea ce marchează o schimbare structurală în sistemul energetic românesc.
Creșterea ponderii fotovoltaicului, în special în intervalele de vârf solar, devine tot mai evidentă și influențează echilibrul întregului sistem.
