Schimbări importante la CASS: ANAF introduce o nouă procedură de recalculare din oficiu
09 Aprilie 2026
Autoritățile de la București urmăresc o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB, astfel încât, până în 2031, acesta să ajungă la 2,4% din PIB, potrivit unor surse guvernamentale.
Acest obiectiv face parte din Planul fiscal, care trebuie depus la Bruxelles până la 25 octombrie.
"Planul fiscal propune măsuri de reducere graduală a deficitului bugetar până la un nivel sustenabil, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Scopul este reducerea anuală a deficitului cu 0,74% din PIB prin ajustări ale cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor. Reforme asumate asigură o traiectorie de ajustare a deficitului pentru următorii 7 ani, cu ținta finală de a atinge un deficit de 2,4% din PIB în 2031. Consolidarea sustenabilității finanțelor publice în perioada 2025-2031 se va face respectând indicatorii macroeconomici din TFUE, adică un deficit de 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB", au afirmat sursele.
De asemenea, planul menține cota unică de impozitare, păstrând un sistem fiscal simplificat, predictibil și ușor de administrat, fără a introduce impozitări progresive. Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi nu va fi redus, permițând acestora să își păstreze beneficiile fiscale actuale.
Pe partea investițiilor, documentul prevede un ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu o valoare totală de peste 75 miliarde de euro. Se preconizează ca investițiile să atingă 7,9% din PIB în 2025 și să scadă treptat la 5% din PIB până la sfârșitul perioadei.
Planul prevede cheltuieli pentru investiții în perioada 2024-2031 de peste 1.147 miliarde lei, iar anual, cheltuielile variază între 120 miliarde lei în 2024 și 142,8 miliarde lei în 2031.
Un alt obiectiv al planului este crearea unui cadru legal care să susțină investițiile strategice în economia României, cu accent pe tranziția verde și digitală a industriei prelucrătoare, și facilitarea accesului la granturi și utilități pentru investiții care depășesc 150 milioane de euro. Totodată, planul include măsuri pentru creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice.
"Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi legată de indicatori de performanță pentru a evalua eficiența și impactul cheltuielilor. Digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor va îmbunătăți monitorizarea și transparența", au explicat sursele.
Autoritățile vor crea o bază de date pentru a monitoriza costurile medii ale instituțiilor publice, permițând identificarea cheltuielilor excesive. Reforma include și măsuri pentru limitarea risipei, precum controlul creșterilor de costuri de peste 20% față de medie și justificarea riguroasă a acestora.
În plus, planul urmărește reducerea sprijinului financiar pentru companiile de stat, care vor fi încurajate să devină autonome din punct de vedere financiar, fără a depinde de fonduri publice. Se va pune accentul pe îmbunătățirea gestionării activelor publice și reducerea costurilor asociate ineficienței.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul a ajuns la un acord cu Comisia Europeană privind planul fiscal și că România are la dispoziție o perioadă de 7 ani pentru implementarea acestuia. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat prelungirea termenului de depunere a planului până la 31 ianuarie 2025.
România trebuie să prezinte acest plan ca parte a procedurii de deficit excesiv, inițiată în 2020, prin care se angajează să aducă deficitul bugetar sub 3% din PIB.
