Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în şedinţa de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracţie de plată, respectiv, pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat.
"În acest moment, românii își pot retrage suma totală deodată, acumulată în fondul privat de pensii. Potrivit acestui proiect, pot retrage, dacă va fi adoptat în actuala formă, 25% și mai apoi în tranșe lunare. De ce se schimbă regulile în timpul jocului? Sunt peste nouă milioane de români afectați, care au semnat anumite contracte în momentul în care și-au depus bani în pilonul II sau III", a fost întrebarea unui reporter.
Iată ce a explicat Alexandru Petrescu: "Dacă îmi permiteți să mă raportez la cele mai importante două priorități ale Autorității de Supraveghere Financiară și acestea sunt tratamentul absolut echitabil al participanților la fonduri și soliditatea și reziliența fondurilor de investiții de pensii private. Cele două sunt mână în mână. Dacă vom continua să rămânem cu o legislație care a fost gândită să aibă un caracter tranzitoriu la momentul 2008, în momentul în care dominantă era partea de acumulare, nu apăruse încă nevoia sau nu se întruneau condițiile pentru participanți sau contributori, depinde cum vreți să le spuneți, să și iasă la pensie; de asta poate a fost gândită o perioadă până când apare momentul să și iasă oamenii la pensie, se merge doar pe o legislație de acumulare.
În momentul de față, încet, ne îndreptăm, dar sigur, cu un vârf de sarcină 2030, într-o perioadă în care sute de mii de oameni vor întruni condițiile să iasă la pensie.
O regulă investiție vs. dezinvestiție, acumulare vs. decumulare din principiul de Investment Banking îmi spune că dacă ai o creștere și o acumulare graduală și decumularea, dezinvestiția, trebuie să aibă un caracter gradual. Aș mai menționa că produsul financiar numit pensie este un produs care, principal, central, esențial, are în vedere o plată pe termeni anuali pe o perioadă nelimitată, limitate sau viagere, depinde cum poți alege.
De ce 25%? Și întrebarea dumneavoastră este foarte bună. În spectrul țărilor membre OCDE sau a țărilor membre ale Uniunii Europene, ai diferite variațiuni ale acestei sume forfetare, denumită și 'lump sum'. În general, media este la 25% și ăsta este un indicator de ce ne-am dus la 25%. Avem Croația, avem Bulgaria, țări cu fonduri de pensie așa-numit tinere, 17 - 20 de ani în viață la un fond de pensie este puțin, comparând cu zeci de ani, dacă ne uităm, centrul, vestul Europei, unde sunt fondurile mature, în Italia avem 30%, în Polonia pe pilonul 2 avem 15%, Croația, Bulgaria avem 25% și în discuțiile pe care le-am avut și cu reprezentanții Comisiei de piețe financiare OCDE am căzut de acord că desenăm un chenar, o arhitectură care să se încadreze în media europeană și să confere atât predictibilitate contribuabilului, participantului, dar și administratorilor de fonduri".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.