Prescripția fiscală revine la normal: ce ani ies acum de sub lupa Fiscului

Potrivit articolelor 110–112 din acest act normativ, în majoritatea cazurilor, statul mai poate stabili obligații fiscale doar în termen de cinci ani, calculați după reguli precise. În acest context, anul fiscal 2020 se va prescrie la 1 iulie 2026, marcând revenirea la calendarul obișnuit de prescripție, după întârzierile care au afectat anii anteriori.

Citiţi şi: Codul de procedură fiscală, modificat. Noi norme pentru sediile secundare şi obligaţii simplificate - Ce trebuie să știi

Regula generală: cinci ani, calculați de la 1 iulie

Codul de procedură fiscală stabilește că dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de cinci ani, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen nu începe însă imediat după anul pentru care este datorată obligația fiscală, ci de la data de 1 iulie a anului următor celui vizat.

Astfel, pentru obligațiile aferente anului fiscal 2020, termenul de prescripție începe la 1 iulie 2021 și se împlinește la 1 iulie 2026. Din acest moment, dacă nu au intervenit cauze de întrerupere sau suspendare, Fiscul nu mai poate emite titluri de creanță pentru acel an.

Citește și: ANAF stabilește din oficiu CAS și CASS pentru anumite persoane fizice. Află dacă eşti vizat

Excepția majoră: prescripția de zece ani în caz penal

Codul de procedură fiscală prevede un termen mai lung, de zece ani, în situațiile în care creanțele fiscale rezultă din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală. În acest caz, termenul de prescripție începe să curgă de la data săvârșirii faptei care constituie infracțiune, iar condiția esențială este existența unei hotărâri judecătorești definitive care să sancționeze fapta respectivă.

Această excepție permite autorităților fiscale să stabilească obligații fiscale mult timp după perioada obișnuită de cinci ani, dar numai în cadrul strict al procedurilor penale.

Când se întrerupe termenul de prescripție

Termenul de prescripție nu curge neîntrerupt în toate situațiile. Codul prevede mai multe cazuri în care acesta poate fi întrerupt, ceea ce duce la reluarea calculului termenului de la zero. Printre aceste situații se numără depunerea de către contribuabil a declarației de impunere după expirarea termenului legal, corectarea unei declarații sau orice alt act voluntar prin care contribuabilul recunoaște creanța fiscală datorată.

De asemenea, întreruperea poate interveni și în alte situații prevăzute de lege, în special cele legate de exercitarea dreptului la acțiune de către autoritatea fiscală.

Situațiile de suspendare a prescripției

Pe lângă întrerupere, legea prevede și cazuri de suspendare a termenului de prescripție. Suspendarea nu șterge timpul deja scurs, dar „îngheață” curgerea termenului pe durata unor proceduri sau situații speciale.

Printre cele mai relevante se numără perioada cuprinsă între începerea și finalizarea unei inspecții fiscale sau a verificării situației fiscale personale, timpul în care contribuabilul se sustrage de la control, perioada în care acesta este declarat inactiv, dar și intervalul în care sunt derulate proceduri penale, de la sesizarea organelor de urmărire penală până la soluționarea definitivă a cauzei.

În cazul persoanelor fizice, termenul poate fi suspendat și între data decesului contribuabilului și momentul în care organul fiscal află dacă există sau nu succesori.

Ce se întâmplă după împlinirea prescripției

La împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale, organul fiscal este obligat să înceteze procedura de emitere a titlului de creanță. Cu alte cuvinte, dacă prescripția este constatată, Fiscul nu mai poate stabili obligații fiscale pentru perioada respectivă, indiferent dacă acestea ar fi existat în fapt.

Pentru contribuabili, prescripția nu este automată, ci trebuie analizată în funcție de istoricul fiecărei situații fiscale, inclusiv eventualele întreruperi sau suspendări. Anul 2020 devine însă un reper clar: în lipsa unor astfel de evenimente, obligațiile fiscale aferente acestuia ies definitiv din sfera de control fiscal începând cu 1 iulie 2026.