Problema majoră, semnalată de specialiști în fiscalitate, este că aceste cereri nu sunt însoțite de niciun act administrativ – cum ar fi aviz de inspecție fiscală, notificare de control sau decizie de inițiere a unei proceduri legale – fapt ce le face lipsite de temei juridic.

Patronatul Antreprenorilor Contabili din România (PACR) și mai mulți profesioniști din domeniul fiscal susțin că aceste practici pot fi încadrate drept abuzuri administrative și atrag atenția că ele încalcă atât legislația fiscală în vigoare, cât și principiile bunei-credințe în relația dintre stat și contribuabili.

Ce prevede legea și de ce sunt considerate solicitările ilegale

Solicitările trimise de ANAF fac trimitere la articolele 58 și 64 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), însă specialiștii identifică trei nereguli majore:

1. Lipsa unui temei juridic clar
Conform art. 58 alin. (1), ANAF poate solicita informații doar în contextul unor proceduri oficiale: inspecție fiscală, control documentar, control inopinat sau verificarea situației fiscale personale. În absența unui act care să ateste declanșarea unei astfel de proceduri, cererea este nelegală.

2. Solicitări de date care presupun muncă de procesare
Art. 64 prevede că organul fiscal poate cere doar înscrisuri deja existente, nu și sinteze, analize contabile sau fișiere Excel, care presupun efort suplimentar și interpretare din partea contribuabilului. În cazul analizat, contribuabilii au fost puși să întocmească tabele complexe cu cheltuieli defalcate pe ani și categorii.

3. Ignorarea Ordinului ANAF nr. 3076/2017
Acest ordin stabilește regulile privind formularele utilizate de ANAF și condițiile în care pot fi trimise solicitările prin SPV. Acestea trebuie să facă parte dintr-o procedură oficială, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz.

Riscuri legate de confidențialitate și protecția datelor

Un alt aspect sensibil este cel legat de protecția datelor. Întrucât solicitările nu fac parte dintr-o procedură formală, prelucrarea și transmiterea informațiilor contabile detaliate pot încălca Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și obligațiile de confidențialitate profesională ale contabililor, auditorilor și consultanților fiscali. Furnizarea unor astfel de date în lipsa unui temei legal clar poate constitui o divulgare neautorizată, cu implicații legale serioase.

Poziția contribuabililor: transparență și respectarea procedurii

În răspunsurile oficiale transmise către ANAF, contribuabilii au cerut:

• indicarea exactă a temeiului legal pentru solicitare;

• explicarea clară a scopului solicitării și a procedurii fiscale în care s-ar încadra;

• precizarea consecințelor legale în caz de refuz, în condițiile în care Codul de procedură fiscală nu prevede sancțiuni pentru refuzul de a completa formulare care nu sunt parte dintr-o procedură oficială.

Recomandări pentru mediul de afaceri

Patronatul Antreprenorilor Contabili din România îndeamnă contribuabilii să fie prudenți și să nu furnizeze date fără o verificare prealabilă. Recomandările includ:

• analizarea atentă a oricărei solicitări primite prin SPV;

• cererea unui act administrativ justificator;

• solicitarea de clarificări scrise privind temeiul legal și natura procedurii;

• consultarea unui expert fiscal înainte de transmiterea datelor.

„Apreciem importanța cooperării loiale cu autoritățile fiscale, însă această colaborare trebuie să se bazeze pe legalitate, transparență și respect reciproc. Solicitările fără bază juridică certă creează presiuni inutile, consum de resurse și afectează încrederea contribuabilului în instituțiile statului”, a declarat Valentina Saygo, președinta PACR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.