Recent, Guvernul a anunțat introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile considerate speciale, care va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2025. 

Acesta face parte din proiectul de Ordonanță privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscut drept "ordonanța trenuleț". Conform anunțului, populația va fi direct afectată de această taxă, întrucât va plăti o parte semnificativă din impozitul suplimentar, prin majorarea prețurilor la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică.

Populația va fi cea care va plăti

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra efectelor negative pe care această măsură fiscale le va avea asupra sectorului energetic și asupra populației. Potrivit acestuia, deși taxa este prezentată ca fiind destinată companiilor, în realitate aceasta va fi suportată, în mare parte, de consumatorii finali, datorită creșterii prețurilor la utilitățile de bază. „Populația va plăti o parte din cheltuielile iresponsabile ale guvernului, prin creșterea prețurilor la gaze, energie electrică și termică”, a declarat Chisăliță.

Impozitul de 1,5% va fi aplicat asupra valorii construcțiilor speciale aflate în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului precedent. Printre aceste construcții se numără sondele de țiței și gaze, clădirile stațiilor de tratare și de comprimare, platformele și centralele energetice, atât termoelectrice cât și hidroenergetice. În mod evident, investițiile în sectorul energetic, deja fragile, vor suferi o nouă lovitură.

Efectele asupra investițiilor viitoare în energie

Pe lângă impactul imediat asupra prețurilor, Dumitru Chisăliță subliniază faptul că această măsură fiscală va avea și consecințe de lungă durată asupra investițiilor viitoare în energie. În mod particular, sectorul gazelor naturale și al energiei electrice va resimți un blocaj al investițiilor necesare pentru asigurarea securității energetice a României.

„Investițiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar și de investitori care deja au început să aibă îndoieli privind ideea de a investi în România”, a explicat Chisăliță. În cazul în care nu se va menține încrederea în sistemul fiscal din România, investițiile în sectorul energetic vor scădea, iar acest lucru ar putea duce la un deficit energetic semnificativ în doar câțiva ani. Un exemplu concret este oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă, care ar putea pune țara într-o situație similară cu cea din Republica Moldova, unde accesul la energie electrică și termică devine tot mai limitat.

Riscurile pentru proiectele de securitate energetică

Un alt aspect esențial pe care Chisăliță îl adresează este faptul că taxa de 1,5% va afecta nu doar investițiile în dezvoltare, dar și pe cele deja în derulare, care sunt cruciale pentru securitatea energetică a României. Printre proiectele afectate se numără exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și centrala pe gaze naturale de la Mintia.

„Ne aflăm într-o situație extrem de periculoasă, deoarece riscul ca investițiile esențiale pentru securitatea energetică a României să fie blocate este real. Legea offshore prevede un regim fiscal specific pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, dar Codul Fiscal are prioritate și, prin urmare, aceste taxe vor afecta și investițiile din Marea Neagră, ceea ce poate ridica din nou problema exploatării acestor resurse”, a explicat președintele AEI.

Creșterea prețurilor și impactul asupra consumatorilor

Un alt efect direct al noii taxe va fi resimțit de către consumatori prin creșterea tarifelor la utilități. Potrivit estimărilor AEI, impozitele suplimentare vor duce la o majorare a prețului gazelor cu aproximativ 2,7%, raportat la prețul actual plafonat. Această creștere nu va afecta doar consumatorii casnici, ci va avea un impact direct asupra tuturor sectoarelor economice care depind de energie, inclusiv industria, transportul și sectorul public.

Dumitru Chisăliță subliniază că aceste măsuri fiscale sunt o „trădare” față de interesul național și ridică întrebarea dacă nu cumva există interese mai mari care urmăresc prăbușirea sistemului energetic al României. „Este vorba despre o problemă de prostie, disperare sau poate interese ascunse care vizează destabilizarea unui sistem energetic deja fragil”, a afirmat Chisăliță.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.