Ministrul suedez de Finanțe, reacție furioasă la taxa UE pe tutun

tutun_43910700
Tutun / Foto: Freepik
Suedia respinge categoric ideea Comisiei Europene de a introduce o taxă suplimentară pe produsele din tutun pentru a alimenta viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034. Elisabeth Svantesson, ministrul suedez de Finanțe, a calificat inițiativa drept „complet inacceptabilă” și a promis că va lupta pentru a apăra excepția de care beneficiază produsul tradițional suedez snus*.

Taxe europene pe tutun pentru finanțarea bugetului comun

Propunerea, menționată într-un document transmis de Biroul de Relații Internaționale al Germaniei către Parlamentul de la Berlin, include posibile surse noi de venituri pentru bugetul UE: taxe pe deșeuri electronice și accize suplimentare pe tutun. Chiar dacă ideea nu a fost oficial prezentată de Comisia Europeană, ea vine pe fondul presiunii exercitate de cel puțin 15 state membre care susțin majorarea accizelor la tutun.

Conform informațiilor publicate de Euractiv, Bruxelles-ul ia în considerare o majorare de 139% a accizelor pe țigări, precum și creșteri consistente pentru produsele alternative: țigări electronice, pungi de nicotină și tutun încălzit.

Snus – produs protejat, dar în pericol

Suedia, alături de Italia, Grecia, România și Bulgaria, se opune categoric acestei propuneri. Principala preocupare a Stockholmului este protejarea produsului snus – un tip de tutun umed sub formă de pliculeț, interzis în UE încă din 1992, dar permis în Suedia în baza tratatului de aderare, cu condiția să nu fie comercializat în afara granițelor.

Într-o postare pe platforma X, ministrul Elisabeth Svantesson a avertizat că noua propunere „ar însemna o creștere foarte mare a taxării snus-ului alb” și că veniturile generate „ar ajunge la UE, nu în Suedia”. Oficialul suedez a declarat că a ridicat deja problema în discuțiile cu comisarul european pentru climă și politici fiscale, Wopke Hoekstra, și a subliniat că „va continua să lupte pentru snus-ul suedez”.

Un model de reducere a fumatului sau o cale spre dependență?

Suedia și-a construit o imagine de lider european în reducerea fumatului, cu o rată de doar 5% a fumătorilor și o incidență scăzută a cancerelor cauzate de tutun. Autoritățile susțin că produsele alternative, precum snus-ul, au contribuit decisiv la această performanță.

Totuși, organizațiile de sănătate publică și unele state membre, precum Belgia, atrag atenția asupra riscurilor. Pungile de nicotină ar putea deveni o poartă de acces spre dependență, în special pentru tineri, spun criticii. În plus, lipsa studiilor independente pe termen lung alimentează temerile legate de efectele acestor produse asupra sănătății.

Disputa se adâncește pe fondul pregătirii noului buget UE

Chiar dacă propunerea Comisiei nu este încă oficială, dezbaterea capătă amploare. Din punct de vedere politic, revizuirea Directivei privind accizele pe tutun (TED) necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre – un obstacol dificil de depășit în actualul context.

Pe de altă parte, dacă propunerea de taxare va fi inclusă ca sursă directă de finanțare în noul buget UE, dinamica negocierilor s-ar putea schimba radical. Astfel, Bruxelles-ul ar putea ocoli opoziția statelor membre prin ancorarea inițiativei într-un pachet financiar mai amplu.

____________________________

*Snus (pronunțat "snus") este un tip de tutun umed, sub formă de pliculeț, care se plasează între gingie și buză (de obicei în partea superioară a gurii). Este originar din Suedia și este utilizat ca o alternativă la fumat, întrucât nu implică arderea tutunului.

Interzis în Uniunea Europeană din 1992, cu o excepție pentru Suedia, care a obținut un drept special prin tratatul său de aderare.
Suedia are voie să comercializeze snus doar pe piața internă, fără a-l exporta către alte state membre.

De ce este controversat

Suedia susține că snus-ul a contribuit la scăderea fumatului și, implicit, la reducerea bolilor asociate.
Criticii spun că poate fi o poartă către dependența de nicotină, în special în rândul tinerilor, și că nu sunt suficiente studii pe termen lung privind efectele asupra sănătății.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close