Statul nu mai poate păstra sumele executate silit dacă titlul de creanță este anulat în instanță

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, prin hotărârea nr. 570 din 31 octombrie 2024, că dispozițiile art. 266³ alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale. Prevederea viza imposibilitatea contribuabilului de a recupera sumele plătite prin executare silită în cazul în care titlul de creanță fiscală era ulterior anulat de instanță.

Articolul în cauză prevedea că „nu se restituie sumele stinse prin executare silită, dacă titlul de creanță este desființat ulterior, în tot sau în parte, prin hotărâre judecătorească”.

CCR a apreciat că această reglementare încalcă principiul echității fiscale, dreptul de acces la justiție, dreptul de proprietate și securitatea juridică, prevăzute în Constituția României, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dreptul Uniunii Europene.

Discriminare între stat și contribuabil

În motivarea deciziei, Curtea a subliniat că statul nu poate beneficia de un regim preferențial în raport cu contribuabilul, păstrând sumele obținute ilegal, chiar și după ce instanțele judecătorești au anulat creanța. În opinia judecătorilor constituționali, această practică contravine principiului bunei-credințe și creează o inechitate evidentă în raportul dintre autoritățile fiscale și cetățeni.

CCR a precizat că „nedreptățirea contribuabilului care obține în instanță anularea creanței fiscale și, totuși, nu își poate recupera suma executată, duce la un dezechilibru grav între părți și transformă statul într-un beneficiar al unei creanțe declarate nule”.

Impact asupra sistemului fiscal și precedent legal important

Decizia a fost luată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicate de societatea Omega Invest – S.R.L. din Slobozia în dosarul nr. 3503/312/2020 aflat pe rolul Judecătoriei Slobozia. Curtea a constatat că, deși statul poate solicita contribuabilului achitarea rapidă a unor datorii fiscale, chiar prin executare silită, acesta nu are la rândul lui un mecanism clar și echitabil de recuperare a banilor atunci când instanțele anulează respectivele datorii.

Această decizie a CCR creează un precedent major în ceea ce privește drepturile contribuabililor executați silit, în special în cazurile în care actele administrative fiscale au fost anulate definitiv în instanță.

Consecințe și modificări legislative așteptate

Pentru a pune în aplicare decizia Curții, Parlamentul va trebui să modifice Codul de procedură fiscală și să stabilească o procedură clară pentru restituirea sumelor stinse silit, atunci când titlurile de creanță sunt anulate prin hotărâri judecătorești definitive.

Decizia CCR va produce efecte obligatorii pentru toate instanțele din România și pentru toate autoritățile publice, începând de la data publicării sale în Monitorul Oficial, și va consolida protecția juridică a contribuabililor în fața abuzurilor fiscale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.